[UPDATE: Atenționările Asociației Inițiativa pentru Justiție (AIJ)] CJUE. Caracterul obligatoriu al Deciziei MCV nr. 2006/928/CE (asigurarea respectării statului de drept)

Update: Atenționările Asociației Inițiativa pentru Justiție (AIJ)

Asociația Inițiativa pentru Justiție, asociație profesională a procurorilor, a atras atenția asupra modului de raportare la recomandările Comisiei din rapoartele privind MCV, în ceea ce privește situația referitoare la conducerea Ministerului Public.

Astfel, AIJ reamintește că, la 18 mai 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre istorică, în care a reafirmat supremația dreptului european și a stabilit că Decizia 2006/928 – prin care s-a instituit unui mecanism de cooperare și de verificare a progreselor realizate de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (MCV) – este obligatorie în toate elementele sale pentru România, atât timp cât nu a fost abrogată, și că obiectivele de referință care figurează în anexa la aceasta au caracter obligatoriu, în sensul că România este ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate.

Totodată, până în momentul pronunțării deciziei, Asociația Inițiativa pentru Justiție a atacat în contencios administrativ cele trei decrete de numire în funcție a procurorilor de rang înalt care au primit avize negative din partea secției pentru procurori a CSM.

De asemenea, având în vedere dezlegarea dată de CJUE, AIJ opinează că rămânerea în funcție a procurorului general al PÎCCJ și a prim adjunctului acestuia (procurorul-șef al DIICOT demisionând între timp) este în contradicție cu principiul
cooperări loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE și că mandatele acestora trebuie să înceteze în cel mai scurt timp, fie prin demisie, fie în urma unor proceduri de revocare declanșate de ministrul Justiției, fie ca urmare a schimbării modului în care Președintele României se raportează la recomandările Comisiei din rapoartele privind MCV, în contextul reafirmării prevalenței dreptului Uniunii Europene asupra oricăror norme naționale.

Pentru comunicatul integral, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

Update: Analiza Ministerului Justiției asupra hotărârii

Ministerul Justiției a publicat o analiză a hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), la 18 mai 2021, cu privire la statul de drept și organizarea sistemului judiciar din România.

Astfel, principalele aspecte analizate au fost:

− O primă dezlegare a CJUE a vizat Decizia 2006/928/CE a Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, precum și rapoartele întocmite de Comisia Europeană pe baza acestei decizii.

− Problema concordanței prevederilor legale interne din materiile numirilor interimare în funcțiile de conducere a Inspecției Judiciare și înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu dreptul Uniunii a fost soluționată tot din perspectiva caracterului obligatoriu al Deciziei 2006/928, pornindu-se de la constatarea că acest act al Comisiei acoperă sistemul judiciar din România în ansamblul său, precum și lupta împotriva corupției, obiective de referință a căror realizare concomitentă (iar nu separată) poate contribui la crearea unui sistem judiciar și administrativ caracterizat prin independență și imparțialitate.

− Cu privire la concordanța cu dreptul Uniunii, a reglementărilor naționale prin care s-a înființat SIIJ, ca secție specializată în cadrul Ministerului Public cu o competență exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori, CJUE a concluzionat că sunt contrare dreptului Uniunii reglementările care prevăd înființarea unei astfel de secții dacă acestea nu sunt justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu garantează, pe de o parte, înlăturarea oricărui risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori, susceptibile să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil și 48 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

− Curtea a stabilit principii directoare importante și în privința răspunderii materiale a magistraților subliniind că însăși recunoașterea unei astfel de răspundere personală a judecătorilor pentru erorile judiciare pe care le săvârșesc presupune un risc de ingerință în independența lor, întrucât poate influența luarea deciziei.

− Ca un corolar al tuturor acestor concluzii, Curtea a constatat că principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a CJUE, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE.

Pentru analiza integrală, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

Update: Secția pentru procurori a CSM salută Hotărârea Curții 

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a salutat Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată la data de 18 mai 2021 ce vizează aspecte referitoare la modul de organizare și funcționare a sistemului judiciar din România.

Astfel, în vederea asigurării conformității cadrului legal național cu legislația europeană și a mecanismelor de garantare a independenței efective a judecătorilor și procurorilor, Secția pentru procurori solicită autorităților competente să implementeze de urgență toate cerințele și recomandările MCV constatate ca având caracter obligatoriu, preeminent și direct aplicabil pentru toate autoritățile publice din România și țările membre.

Sursa informației

Update: Secția pentru judecători a CSM a luat act de Hotărârea Curții

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, referitoare la întrebările prealabile înaintate de instanțele naționale.

Redăm, în continuare, comunicatul:

„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la data de 18.05.2021 în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, referitoare la mai multe întrebări prealabile înaintate de instanțele naționale.

Instanța europeană subliniază, o dată în plus, rolul central atribuit judecătorului național în arhitectura internă a oricărui stat membru.

Standardul de independență de care trebuie să se bucure fiecare judecător național nu trebuie pus în nicio situație la îndoială, nefiind un privilegiu, ci un drept al cetățeanului european. De aceea statuarea Curții referitoare la garanțiile necesare prezervării acestui standard în legislația internă în toate procedurile desfășurate față de judecători trebuie salutată și respectată întocmai de toate autoritățile române.

Necesitatea instituirii celor mai adecvate garanții pentru respectarea independenței judecătorilor este cu atât mai pregnantă acum, când autoritățile naționale își vor manifesta dreptul de apreciere asupra cadrului legal care guvernează activitatea unor instituții judiciare, drept recunoscut explicit prin Hotărârea Curții.

Secția reamintește că invitația la dialog în vederea identificării celor mai potrivite remedii și garanții a fost în permanență adresată de Consiliu autorităților române, chiar dacă, în mod regretabil, ea a fost fie respinsă, fie minimalizată sau distorsionată.

Principiul preeminenței dreptului Uniunii și cel al cooperării loiale impun tuturor autorităților române să țină seama în mod corespunzător de cerințele Curții și să adopte măsuri care să întărească în mod efectiv independența puterii judecătorești, una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil recunoscut fiecărui cetățean.”

Sursa informației

Update: FJR, AMASP și AIJ salută hotărârea istorică a Marii Camere

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au salutat hotărârea istorică a Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, aceasta reprezentând o încununare a demersurilor susținute de acestea în opoziție cu organismele naționale a căror organizare și/sau funcționare este dovedită ca fiind contrară dreptului Uniunii Europene.

Astfel, Asociațiile subliniază că, în urma hotărârii CJUE, dispozițiile legislative naționale privind Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu se mai pot aplica, din pricina contrarietății cu dreptul Uniunii Europene, iar Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și-au redobândit, ca parchete specializate, competența de a ancheta magistrații, SIIJ nemaiputând funcționa.

Totodată, prevederile privind numirea interimară a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nu se vor mai aplica, din pricina contrarietății cu dreptul Uniunii Europene, toate actele emise în perioada interimatului fiind nule (principiul dominoului).

De asemenea, Rapoartele MCV vor trebui luate în considerare în mod corespunzător de România, ținând seama de cerințele principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alin. (3) din TUE. Totodată, în baza art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, hotărârea CJUE este obligatorie pentru toate cele trei puteri statale, care trebuie să o aducă la îndeplinire, Guvernul României și Parlamentul României având obligația de a promova, respectiv să adopta imediat toate modificările legislative ce rezultă din rapoartele MCV. 

Nu în ultimul rând, Asociațiile evidențiază faptul că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de CJUE poate determina Curtea să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice. Sancțiuni sunt calculate ținând seama de importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private, perioada în care nu a fost aplicat dreptul UE, capacitatea statului membru de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv). 

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat cu privire la o serie de reforme din România referitoare la organizarea judiciară, la regimul disciplinar al magistraților, precum și la răspunderea patrimonială a statului și la răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare.

În acest sens, șase cereri de decizie preliminară au fost formulate în fața Curții, de instanțe române, în cadrul unor litigii între persoane juridice sau persoane fizice, pe de o parte, și autorități sau organe precum Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte.

Litigiile principale se înscriu în contextul unei reforme de anvergură în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției din România, reformă care face obiectul unei monitorizări la nivelul Uniunii Europene din anul 2007, în temeiul mecanismului de cooperare și de verificare instituit prin Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției cu ocazia aderării României la Uniune (denumit, în continuare, „MCV”).

Astfel, în ceea ce privește efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constată că aceasta are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune și o obligă să atingă obiectivele de referință, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta. Obiectivele respective, definite ca urmare a deficiențelor constatate de Comisie înainte de aderarea României la Uniune, urmăresc, printre altele, să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept. România are astfel obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor menționate și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care riscă să compromită atingerea acelorași obiective.

Comunicatul integral poate fi consultat accesând sursa informației.

Sursa informației