Excepţiile ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare

• Legea nr. 304/2004: art. 54 alin. (2)
• Legea nr. 47/1992: art. 29
• NCPP: art. 275 alin. (2) și (6)

În baza art. 431, alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 426, lit. a), lit. b), lit. d) și lit. g) C. proc. pen., s-au respins, ca inadmisibile în principiu, contestațiile în anulare declarate de contestatorii condamnați A., B. și C. împotriva Deciziei penale nr. 285/P din 26 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. x/2012.

S-au respins, ca nefondate, cererile de suspendare a executării deciziei penale contestată.

În baza art. 275 alin. (2) și alin. (4) C. proc. pen., au fost obligați contestatorii condamnați A., B. și C. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de câte 1.000 RON fiecare.

În baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au admis cererile formulate de contestatorii condamnați A. și B. și s-a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52, alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, din perspectiva art. 1, alin. (5) și art. 73, alin. (3), lit. l) din Constituția României.

În baza art. 29 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de contestatorul condamnat A. de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 166 din 25 februarie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia”.

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, se constată că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată. În aplicarea acestui text de lege, instanța realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional, căci instanța nu statuează asupra temeiniciei excepției, ci numai asupra admisibilității acesteia.

Astfel, alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede condiții privind atât obiectul excepției de neconstituționalitate – respectiv legi sau ordonanțe în vigoare sau dispoziții în vigoare ori asemenea acte normative – cât și o condiție relativă la existența unei legături între norma atacată sub aspectul constituționalității și obiectul cauzei, cu soluționarea căreia a fost învestită instanța, în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate.

Totodată, dispozițiile alin. (2) și (3) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 cuprind alte două condiții de admisibilitate ale excepțiilor de neconstituționalitate, vizând titularul dreptului de a invoca o asemenea excepție (părțile, procurorul sau instanța din oficiu) și nepronunțarea anterioară a unei decizii privind neconstituționalitatea acelorași reglementări de către Curtea Constituțională.

Referitor la examenul legăturii cu cauza, se apreciază că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit, astfel încât, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal. Prin urmare, cerința relevanței este expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului în care a fost invocată.

Cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de contestatorul A. în fața Curții de Apel Constanța, întrunește doar trei din cele patru condiții prevăzute de lege pentru admisibilitatea acesteia – respectiv invocarea de către o parte din proces, în fața unei instanțe de judecată, a neconstituționalității unui text de lege aflat în vigoare, care nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale – nefiind îndeplinită condiția referitoare la existența legăturii excepției invocate cu soluționarea cauzei.

Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 – „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel” – a căror neconstituționalitate a fost invocată de către contestatorul A., nu au incidență în cauza în care a fost invocată excepția, întrucât criticile formulate de acesta în susținerea contestației în anulare nu vizează nelegala compunere a completului de apel din perspectiva numărului de judecători care au alcătuit completul de judecată.

Astfel, o eventuală decizie a Curții Constituționale, prin care s-ar stabili neconstituționalitatea dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu ar produce niciun efect asupra parcursului cauzei în care a fost invocată excepția, neavând nicio relevanță în ceea ce privește soluția ce poate fi pronunțată de instanță.

În concluzie, nefiind îndeplinită cerința reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la existența unei legături cu soluționarea cauzei, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din din Legea nr. 304/2004, formulată de contestatorul A. este inadmisibilă, soluția dispusă de prima instanță fiind legală.

Pentru considerentele expuse, se va respinge, ca nefondat, recursul formulat de contestatorul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, cuprinsă în decizia penală nr. 601/P din data de 7 iulie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurent, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.