Dispunerea condamnării revizuentului după soluţia de achitare pronunţată de prima instanţă. Respingerea recursului ca fiind inadmisibil

• Legea nr. 255/2013: art. 14
• NCP: art. 254 alin. (1)
• NCPP: art. 275 alin. (3)
• NCPP: art. 421 pct. 2 lit. a)
• NCPP: art. 465

În baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.. rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost achitat inculpatul A. cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

S-a constatat că inculpatul A. a fost arestat preventiv de la 20.02.2003 până la data de 21.05.2003.

S-a constatat că inculpatul A. a executat pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 352/18.05.2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în Dosarul nr. x/2004, definitivă prin Decizia penală nr. 1153/13.04.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, de la data de 20.04.2012 până la data de 04.12.2012.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu, în cuantum de 627 RON, s-a avansat din fondurile MJ și a rămas în sarcina statului.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 147 din 17 februarie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând recursul sub aspectul admisibilității, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Cauza privind pe revizuentul A. a fost judecată potrivit regulilor de procedură prevăzute de Codul de procedură anterior și a parcurs trei grade de jurisdicție, fiind pronunțate Sentința penală nr. 352 din 18 mai 2007 a Tribunalului Ialomița, Decizia penală nr. 224/A din 21 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală și Decizia penală nr. 1153 din 13 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

După soluția de achitare dispusă de Tribunalul Ialomița, prin Sentința penală nr. 352 din 18 mai 2007, pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, revizuentul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, în apel, prin Decizia penală nr. 224/A din 21 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I Penală, soluție menținută în recurs, prin Decizia penală nr. 1153 din 13 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, la 04.12.2018, în cauza Stana contra României, că a existat o încălcare a art. 8 din Convenție.

În urma exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii, în temeiul art. 465 din C. proc. pen.., prin Decizia penală nr. 743/A/31.07.2020 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, s-a admis cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei penale nr. 224/A/21.10.2010, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2004. A desființat Decizia penală nr. 224/A/21.10.2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1153 din data de 13.04.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2004, numai în privința revizuentului A. și s-a dispus rejudecarea apelului.

Prin Decizia penală nr. 1207/A din 11 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen.., s-a rejudecat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. împotriva Sentinței penale nr. 352/F/18.05.2007, pronunțate de Tribunalul Ialomița, în Dosarul nr. x/2004.

Potrivit art. 465 din C. proc. pen.., hotărârile definitive pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți, pot fi supuse revizuirii, dacă vreuna dintre consecințele grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În conformitate cu art. 465 alin. (3) din C. proc. pen.., cererea de revizuire se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Se mai notează că, potrivit art. 14 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată ori de către instanța competentă, dispusă după intrarea în vigoare a C. proc. pen., se desfășoară conform legii noi.

Or, în cauză, s-a formulat o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 465 din C. proc. pen.., iar rejudecarea apelului s-a dispus prin Decizia penală nr. 743/A din data de 31.07.2020 a Curții de Apel București, secția I penală, adică după intrarea în vigoare a C. proc. pen., din 01.02.2014.

În aceste condiții, au incidență dispozițiile art. 14 din Legea nr. 255/2013, în sensul că rejudecarea se realizează conform legii noi, care prevede două grade de jurisdicție, Decizia penală nr. 1207/A din 11 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, fiind definitivă, iar prezentul recurs inadmisibil.

Recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Decizia nr. 2 din 02.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu are aplicabilitate, în prezenta cauză, cum a susținut procurorul prin concluziile formulate, întrucât vizează situația desființării deciziei date în recurs, în calea de atac reglementată în procedura prev. de art. 465 din C. proc. pen.., în condițiile în care cauza a parcurs trei grade de jurisdicție (prima instanță, apel și recurs), rejudecându-se exclusiv recursul procurorului.

După cum s-a arătat în cele ce preced, ipoteza din speță este diferită de cea analizată prin Decizia nr. 2 din 02.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, din moment ce, nu în recursul procurorului (ca al treilea grad de jurisdicție), ci în apelul procurorului (ca al doilea grad de jurisdicție) se dispusese condamnarea revizuentului după soluția de achitare pronunțată de prima instanță, ceea ce înseamnă că, începând cu momentul procesual al apelului a avut loc încălcarea art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 04.12.2018). Apoi, calea de atac a recursului prevăzută de C. proc. pen. anterior nu a fost exercitată de procuror, ci de revizuent, în calitatea sa de inculpat de la acel moment procesual.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, secția judiciară penală împotriva Deciziei penale nr. 1207/A din 11 noiembrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat F., în sumă de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.