Critici legate de fondul cauzei, de modalitatea de interpretare a probelor în mai multe dosare avute pe rolul instanţelor, precum şi aspecte legate de cheltuielile de judecată impuse. Constatarea nulității recursului declarat

• NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
• NCPC: art. 488 alin. (1)
• NCPC: art. 489 alin. (2)

Prin încheierea de ședință din data de 12 octombrie 2021 a Curții de Apel Iași, secția civilă, s-a dispus suspendarea judecării recursului formulat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 301/A/2021 din 02 martie 2021 pronunțate de Tribunalul Vaslui, secția civilă, în dosarul nr. x/2019 având ca obiect revizuire, intimați fiind B., Casa Județeană de Pensii Vaslui – Casa locală de Pensii Bârlad, C., D. S.A. Sibiu, E. S.A. București. Suspendarea a fost dispusă având în vedere lipsa părților la termenul din 12 octombrie 2021, legal citate și care nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 778 din 9 mai 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea motivelor de recurs în cazurile prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să constate nul recursul, pentru următoarele considerente:

Recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, extraordinară și nesuspensivă de executare, prin care partea interesată solicită, în condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege, desființarea unei hotărâri date fără drept de apel, în apel sau a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

De asemenea, recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate al hotărârii atacate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Tot cu nulitatea sancționează și art. 489 alin. (2) C. proc. civ. cazul în care motivele invocate nu se încadrează în cele opt motive de casare prevăzute limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, se constată că recurenta arată doar că înțelege să formuleze recurs împotriva soluției pronunțate de Curtea de Apel Iași, criticând aspecte legate de fondul cauzei, de modalitatea de interpretare a probelor în mai multe dosare avute pe rolul instanțelor, precum și aspecte legate de cheltuielile de judecată impuse în sarcina sa.

Înalta Curte apreciază că aceste aspecte exced cadrului procesual al recursului, în care controlul judiciar se limitează la verificarea legalității încheierii atacate din perspectiva motivelor de recurs prevăzute în mod expres și limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. Or, pentru a fi incident vreunul din motivele de casare prevăzute de aceste dispoziții legale, nu este suficient ca recurenta să susțină că formulează recurs împotriva soluției Curții de Apel Iași, ci trebuie să se refere la un viciu de legalitate a încheierii recurate, să indice greșelile anume imputate instanței care a suspendat pricina și să indice încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Simplele nemulțumiri ale recurentei față de modul în care a decurs judecata în cadrul altor dosare pe care le are pe rolul instanțelor de judecată nu constituie o motivare a căii de atac exercitate, conformă exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității încheierii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță. Numai așa instanța de recurs poate să facă o verificare de ansamblu a încheierii atacate, chiar dacă numai în ce privește nelegalitatea, întrucât recursul este o cale extraordinară de atac, prin care pot fi formulate numai criticile calificate de art. 488 C. proc. civ.

Așadar, criticile trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat încheierea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentă nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, constatând nul recursul.

Sursa informației: www.scj.ro.