Conținutul raportului obligațional civil și contractele inteligente

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Tehnologia registrelor distribuite (blockchain) – suport pentru contractele inteligente

Deși, de ceva vreme, în literatura care abordează subiecte aflate la confluența dintre științele juridice și cele ale tehnologiei informație, subiectele referitoare la tehnologia blockchain, sau tehnologia registrelor distribuite^[17], ocupă un loc important, conceptualizarea acestor noțiuni s-a făcut destul de târziu. Referirile la tehnologia blockchain se fac în general din perspectiva funcționalităților produselor implementate pe această tehnologie^[18], consacrarea teoretică a principiilor care au stat la baza acesteia trecând, în general, în plan secund^[19].

În legislația comunitară, cronologic, una dintre primele încercările de a defini noțiunea de blockchain apare în preambulul Rezoluției Parlamentului European din 13.12.2018, referitoare la tehnologia blockchain, abordarea fiind percepută la nivel european ca politică comercială orientată spre viitor (2018/2085/(INI))^[20].

Potrivit acestui document, „blockchain”^[21] se definește ca fiind o tehnologie a registrelor private distribuite cu permisiune (DLT^[22]), care cuprinde o bază de date constituită din blocuri secvențiale de date care sunt adăugate prin consensul operatorilor de rețea^[23]. În continuare, în același document se mai arată că lanțurile de blocuri private sau publice (de date), sau combinații diferite alea acestora pot fi valorificate în mod diferit de diferite industrii care le utilizează^[24], precum și că fiecare bloc dintr-un lanț de blocuri conține o valoare „hash”, care verifică datele privind blocurile precedente, permițând astfel diferitelor părți să inițieze tranzacții cu încredere și răspundere sporite, având în vedere că datele stocate într-un registru nu pot fi falsificate cu ușurință^[25].

Trecând peste aceste considerații teoretice, considerăm că din perspectiva contractelor inteligente, se impune a fi făcute câteva precizări de ordin practic referitoare la blockchain (DLT), deoarece, în general, efectele pe care acest gen de contracte le produc în realitatea înconjurătoare se produc în urma înregistrării unor blocuri de date (care înglobează de regulă și secvențe de program), într-o structură de date de tip blockchain.

Așadar, din punct de vedere practic, orice blockchain are la bază procesul de jurnalizare al unei activități, prin aceasta înțelegându-se evidențierea cronologică a fiecărei operațiuni care intră în componența activității respective^[26]. Un blockchain (sau un registru distribuit – DLT), ca sistem de jurnalizare a unei activități, presupune înregistrarea cronologică a unor blocuri de date, într-un sistem informatic. Aceste înregistrări a blocurilor de date se face după reguli dinainte stabilite, reguli care au la bază diferite politici de validare a datelor respective, esențial sub acest aspect fiind faptul că odată validat un bloc de date și înscris în structura de date blockchain, nu mai poate fi șters, alterat sau modificat. Se asigură astfel una dintre caracteristicile de bază ale tehnologia blockchain, respectiv imuabilitatea sistemului, în sensul că date odată validate și memorate în registrul distribuit, nu mai pot fi modificate, alterate, șterse.

Strict din perspectiva unui sistem informatic, un blockchain este o bază de date care acumulează cronologic blocuri de date adăugate secvențial, fiecare bloc conținând o referință la blocul anterior, prin aceasta asigurându-se înlănțuirea blocurilor de date. Conținutul acestor referințe este rezultatul unui proces de hashing^[27] care garantează integritatea datelor. Acest mecanism de înlănțuire a blocurilor bazat pe hashing^[28] este pe cât de simplu pe atât de eficient.

Deși integritatea datelor stocate într-o bază de date a unui sistem informatic (imuabilitatea) este esențială pentru funcționarea corectă a sistemului, considerăm că această caracteristică nu este definitorie pentru sistemele bazate pe tehnologia blockchain^[29]. În opinia noastră, ceea ce este cu adevărat specific unui sistem blockchain este caracterul distribuit al acestuia.

Foarte pe scurt menționăm doar că acest caracter distribuit al unui sistem de tip blockchain are la bază o regulă relativ simplă, și anume regula potrivit căreia, efectuarea tuturor operațiunilor care conduc într-un final la validarea și înregistrarea unui bloc de date în baza de date, nu se realizează de către o entitate centrală (cum ar fi de exemplu un calculator care îndeplinește funcția de server de date și/sau de procesare de date), ci de fiecare dintre calculatoarele ce intră în componența rețelei respective, calculatoare denumite generic noduri (și între care există, spre deosebire de calculatoarele dintr-o rețea clasică, câte-o legătură directă^[30]). În urma efectuării acestor operațiuni^[31] de către toate nodurile, dacă acestea ajung la un consens^[32], fiecare nod va păstra câte-o copie a blocului de date, după ce anterior blocul a fost unanim (sau cel puțin majoritar) validat ca urmare a parcurgerii algoritmului de consens.

În opinia noastră, acest mecanism de funcționare distribuită a aplicațiilor implementate în blockchain conferă acestuia o caracteristică unică, respectiv funcționarea fără implicarea niciunei autorități cu rol de supervizare, coordonare și gestionare a întregii activități^[33].

Funcționarea distribuită a sistemelor de tip DLT se asigură prin modalitatea de înlănțuire a blocurilor de date memorate secvențial în baza de date păstrate pe fiecare nod în parte. Astfel, fiecare bloc nou înscris conține pe lângă datele utile (cele care au făcut obiectul validării) și valoarea hash^[34] a blocul anterior, asigurându-se astfel, după cum am arătat, pe de o parte înlănțuirea blocurilor de date, iar pe de altă parte imuabilitatea datelor (orice modificare ulterioară a datelor din blocul anterior ar avea ca rezultat o neconcordanță între valoare hash memorată și valoarea hash calculată potrivit datelor modificate).

^[17] Cele două noțiuni nu sunt întru totul sinonime, dar pentru a nu complica discuția cu detalii tehnice, vom considera că acestea sunt identice

^[18] Idem.

^[19] De exemplu, referirea la tehnologia blockchain din expunerea de motive a Regulamentului Parlamentului European și al Comisiei privind piețele criptoactivelor (COM/2020/593): „Prezenta propunere este strâns legată de politicile mai generale ale Comisiei referitoare la tehnologia blockchain, criptoactivele fiind, ca principală aplicație a tehnologiilor blockchain, legate în mod indisolubil de promovarea tehnologiei blockchain în întreaga Europă. Prezenta propunere sprijină o abordare holistică a tehnologiei blockchain și a tehnologiei registrelor distribuite, al cărei scop este de a poziționa Europa în avangarda inovării bazate pe tehnologia blockchain și a adoptării pe scară largă a acestei tehnologii. Elaborarea de politici în acest domeniu a inclus crearea Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain, a parteneriatului european privind tehnologia blockchain, care reunește toate statele membre la nivel politic, precum și a parteneriatelor public-privat avute în vedere împreună cu Asociația internațională pentru aplicații blockchain de încredere”.

^[20] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52018IP0528&qid=1643527823135 (access: la 2023.02.05).

^[21] În același sens, vezi și Marius Peter – Criptoactive și măsuri asigurătorii instituite în procesul penal – Juridice.ro – 28.02.2022 – https://www.juridice.ro/691153/criptoactive-si-masuri-asiguratorii-instituite-in-procesul-penal.html (access: 2024.02.04).

^[22] Distributed ledger technology.

^[23] Punctul A din preambulul rezoluției citate.

^[24] Punctul B din preambulul rezoluției citate.

^[25] Punctul C din preambulul rezoluției citate.

^[26] De exemplu pot fi amintite aici registrele comerciale (sau contabile) în care se înregistrează cronologic operațiunile activității comercianților, atât din rațiuni fiscale, cât și ca mijloc de probă. Tot cu titlu de exemplu amintim jurnalizarea activității de carte funciară (ce presupune notarea cronologică a tuturor operațiunilor efectuate cu privire la un imobil); activitatea de cazier judiciar; activitatea de evidență a serviciilor medicale prestate; activitățile bancare care implică jurnalizarea tuturor tranzacțiilor financiare efectuate prin conturile clienților etc.

^[27] Mecanismul de hashing, presupune aplicarea unei funcții hash unui set de date, rezultatul acestei funcții fiind o valoare numerică ce identifică unic acel set. Valoare respectivă (hash) este stocată în blocul următor, fiind creată astfel o legătură între cele două blocuri de date. Deoarece orice modificare sau alterare ulterioară a datelor din blocul anterior ar avea ca rezultat obținerea unei alte valori de hash, diferită de cea stocată în blocul următor, se garantează astfel integritatea datelor odată validate și memorate în blockchain..

^[28] Hashing-ul este un proces informatic prin care un set de date digitale (informații text, imagini, multimedia etc.) este prelucrat printr-un algoritm special (de hashing), iar rezultatul acestei procesări este o valoare numerică unică setului de date respectiv. Matematic există numeroase funcții de hash, caracteristica acestora este că pentru orice set de date de intrare se garantează, ca rezultat, o valoare numerică unică (orice diferență dintre două seturi de date similare generează rezultate hash diferite).

^[29] Nu doar bazele de date bazate pe tehnologia blockchain, ci și orice sistem clasic SGBD (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date), bazat pe tehnologiile clasice (cum ar fi tehnologia Client-Server) are mecanisme specifice prin care se garantează integritatea datelor.

^[30] Din punct de vedere tehnic, legătura dintre nodurile unui sistem blockchain este de regulă de tipul peer-to-peer, adică fiecare nod comunică direct cu celelalte noduri care alcătuiesc sistemul. Spre deosebire de acest tip de conexiune, în cazul sistemelor client-server, două calculatoare din rețea comunică prin intermediul unui calculator central care are funcția de server (sistemul în care două persoane comunică prin aplicația messenger; sistemul prin care două persoane comunică prin email; sistemul prin care telefonul inteligent interacționează cu ceasul inteligent al aceleiași persoane etc. – sunt sisteme client-server, ceea ce înseamnă că între entitățile respective nu se comunică direct ci prin intermediul serverului aflat în administrarea furnizorului serviciului respectiv).

^[31] Operațiunile logice pe care le efectuează calculatoarele din rețea (nodurile) se concretizează practic în executarea unor programe informatice, care folosesc partajat resursele comune ale rețelei. Aceste programe funcționează pe baza unor algoritmi de consens, blocul de date fiind validat doar în urma realizării consensului unanim (sau majoritar) dintre noduri.

^[32] Mecanismul de consens este unul complex și de regulă trebuie să fie făcut public încă de la lansarea proiectului. Acesta are (cel puțin) două funcții: (i) rularea unor proceduri informatice specifice pe fiecare nod, menite să asigure și să garanteze securitatea rețelei respective; (ii) rularea de către fiecare nod, a unor proceduri informatice care să garanteze validitatea datelor ce urmează să fie înscrise în baza de date. În urma executării acestui set de proceduri de către fiecare nod, rezultatele obținute urmează un algoritm de consens, algoritm specific fiecărui tip de aplicație. Doar în urma obținerii consensului nodurilor (unanim sau cel puțin majoritar), blocul de date este înscris în baza de date, cu toate consecințele care derivă din aceasta.

^[33] De exemplu, poate fi imaginat un sistem de carte funciară fără autoritatea OCPI; un sistem de cazier judiciar fără Serviciul cazier din cadrul IPJ; un sistem electoral fără Biroul central electoral; și de ce nu, un sistem de tranzacționare al valorilor monetare sau mobiliare, fără instituții bancare sau fără bursa de valori mobiliare.

^[34] Pentru detalii referitoare la mecanismul de hash utilizat în blockchain, vezi: Ahto Buldas, Risto Laanoja and Ahto Truu, A Blockchain-Assisted Hash-Based Signature Scheme – Conference paper 02 November 2018; Tallinn University of Technology, Estonia – https://eprint.iacr.org/2019/672.pdf (access: 2023.02.08).