Contestație la executare îndreptată contra hotărârii penale. Imposibilitatea includerii în categoria căilor de atac. Contestație respinsă ca fiind inadmisibilă

• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 598 alin. (1) lit. c)

La data de 28 februarie 2023, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestația la executare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 446/RC din data de 10 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2010.

În acest sens, contestatorul a solicitat ca, în temeiul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casatie si Justiție să dispună lămurirea deciziei penale nr. 446/RC pronunțată la data de 10 decembrie 2018, în dosarul nr. x/2014, cu privire la considerentele determinante ale soluției de respingere de la pagina 20, al 7-lea și al 8-lea aliniat, respectiv:

„Prin raportare la situația de fapt reținută în cauză, în mod corect s-a constatat de către instanța de apel îndeplinirea elementelor de tipicitate obiectivă si subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu, având în vedere că, în speța dedusă judecății, atribuțiile de serviciu încălcate de către membrii comisiilor locale și județene de fond funciar își au izvorul în lege, respectiv Legea nr. 18/1991, soluția dispusă în ceea ce-i privește pe recurenții inculpați fiind pe deplin acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, la care apărarea a făcut referire” și considerentul următor:

„În același sens, se reține că decizia pronunțată de către instanța de apel îndeplinește exigențele de legalitate impuse de Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, inclusiv prin prisma aplicării principiului „ultima ratio”, așa cum rezultă și din dispozițiile art. 106 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora „încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere civilă, contravențională sau penală după caz”.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 227 din 16 martie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Prin decizia penală nr. 446/RC din data de 10 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2010, au fost respinse, ca nefondate, recursurile în casație declarate de inculpații B., A. și C. împotriva deciziei penale nr. 1100/A din 29 noiembrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2014.

Contestatorul a solicitat ca, în temeiul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casatie si Justiție să dispună lămurirea deciziei penale nr. 446/RC pronunțată la data de 10 decembrie 2018, în dosarul nr. x/2014, în ceea ce privește considerentele determinante ale soluției pronunțate, motivat de faptul că există o nelămurire cu privire la hotărâre și o împiedicare la executare.

Or, contestația la executare este acțiunea îndreptată contra executării pedepsei, iar nu contra hotărârii, aceasta conferindu-i natura juridică de sine stătătoare, neputând fi inclusă în categoria căilor de atac.

În conformitate cu dispozițiile art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestație, printre altele, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c), competentă să dea o rezolvare contestației la executare fiind, în acest caz, potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Totodată, teza finală a art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. prevede că, în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Nelămurirea ivită vizează limitele în care hotărârea se execută, iar nu valabilitatea acesteia în privința textelor de lege și a principiilor aplicate. În acest sens, caracterul echivoc al dispozitivului hotărârii și lipsa acestuia de precizie, pot legitima formularea unei contestații la executare în baza acestui temei (de exemplu, existența nelămuririi în privința perioadei privării de libertate din cursul procesului penal, ce trebuie dedusă, sau mențiunea generică de confiscare a bunurilor utilizate în vederea comiterii infracțiunii, fără ca acestea să fie identificate).

Așadar, pe calea contestației la executare pot fi rezolvate aspecte legate de punerea în executare a unei hotărâri, cum este cel referitor la deducerea greșită a arestării preventive, fără a se repune în discuție probleme de fond rezolvate cu autoritate de lucru judecat.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, în înțelesul art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., poate fi prima instanță de judecată, dacă nelămurirea vizează o sentință, sau, după caz, instanța de apel ori de recurs în casație, când aspectul ce se urmărește a fi clarificat face parte din dispozitivul unei decizii. Or, decizia prin care s-a respins, ca nefondat, recursul în casație, deși este una cu caracter definitiv, nu este o hotărâre care se execută, astfel cum prevede art. 598 alin. (2) teza I-a din C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 446/RC din data de 10 decembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2014.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.