Condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire. Recurs respins ca tardiv formulat si cerere de revizuire respinsă ca inadmisibilă

• NCPC: art. 430
• NCPC: art. 431
• NCPC: art. 509 alin. (1) pct. 8
• NCPC: art. 513 alin. (3)

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, la data de 22.04.2014, sub numărul x/2014, reclamanta S.C. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale prin Directia Generala Dezvoltare Rurala- Autoritatea de Management Pentru Programul National de Dezvoltare Rurală (MADR-AMPOSDRU) și Agenția Pentru Finantarea Investițiilor Rurale, obligarea pârâtelor la plata sumei de 641.877,75 RON + TVA reprezentând diferență de preț neachitată aferentă cheltuielilor cu personalul și a penalităților de 0,1% pe zi de întârziere calculate conform art. 13.2 din contract, calculate de la 05.08.2012 până la data plății, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 606 din 5 februarie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, astfel că va admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimata intimata Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege, iar potrivit disp. art. 513 alin. (3) C. proc. civ., „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, atunci când „există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată prin dispozițiile art. 430 din C. proc. civ. care stabilesc că:

„(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre”.

Efectele lucrului judecat sunt reglementate la art. 431 din C. proc. civ., potrivit căruia: „(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.

Puterea lucrului judecat a fost definită în literatura de specialitate ca fiind o calitate atașată numai acelor hotărâri judecătorești pronunțate în materie contencioasă, prin care se tranșează însuși fondul dreptului dedus judecății și care, fondată pe imutabilitatea conținutului verificării jurisdicționale înfăptuite, asigură, prin efectul său pozitiv, valorificarea constatărilor jurisdicționale ale instanței într-un proces ulterior purtat între aceleași părți, pentru a deduce alte consecințe ale unei situații consacrate juridicește, iar prin efectul său negativ, irepetabilitatea aceluiași litigiu determinat prin coordonatele obiect, cauza și părți în aceeași calitate.

Având în vedere aspectele cu caracter general menționate anterior în ceea ce privește acest caz de revizuire, se poate trage concluzia că, indiferent de instanța în fața căreia se formulează cererea de revizuire, prima instanță sau instanța de recurs, atunci când aceasta din urmă a procedat la pronunțarea unei hotărâri asupra fondului sau care evocă fondul, partea trebuie să se raporteze la cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională sau o altă cerere incidentală, fiind inadmisibilă raportarea la motivele cererii de recurs.

Curtea subliniază că de pe fundamentul dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., este de observat că, „Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă…”:

Din interpretarea literală a textului procedural precitat, rezultă că prima dintre condițiile de admisibilitate a unei cereri de revizuire rezidă în faptul că, este supusă revizuirii numai o hotărâre pronunțată asupra fondului sau care evocă fondul, obiectul revizuirii în unul din cele 11 cazuri enumerate de același articol constituindu-l, așadar, o hotărâre care vizează fondul pricinii.

Cerința evocării fondului prevăzută de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., drept condiție de admisibilitate a cererii de revizuire, se analizează în raport cu hotărârea a cărei anulare se solicită pe calea revizuirii.

Astfel, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut sau s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Prin urmare, în afară de cazurile prevăzute de alin. (2) al art. 509 C. proc. civ., antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiție de admisibilitate.

În speță, nu se identifică o asemenea situație, întrucât, prin decizia civilă nr. 3398/06.06.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2014, împotriva căreia a fost exercitată cererea de revizuire, a fost respins, ca tardiv formulat, recursul promovat de reclamantă (revizuetă) împotriva sentinței civile nr. 3559/31.05.2016 pronunțată de Tribunalul București.

De aemenera, prin Decizia nr. 2494/12.06.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul nr. x/2014, a respins ca tardiv formulat recursul declarat de S.C. A.

Astfel, motivele invocate de către revizuentă nu au fost examinate pe fondul lor, neconstituind o evocare a fondului, în sensul textului mai sus- arătat.

În atari condiții, hotărârile/deciziile atacate nu sunt susceptibile a face obiectul unei cereri de revizuire, nefiind o hotărâre pronunțată de instanță asupra fondului sau care evocă fondul, astfel cum pretind dispozițiile arătate.

Mai mult decât atât, Înalta Curte reține că obiectul celor două hotărâri pretins potrivnice nu este identic, motiv pentru care nu se poate vorbi de o autoritate de lucru judecat a Deciziei nr. 2494/12.06.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2014.

Dosarul x/2014 ca obiect pretențiile S.C. A. rezultate din Contractul de prestări servicii nr. x/27.04.2011, iar dosarul nr. x/2014 are ca obiect pretențiile A. rezultate din Contractul de prestări servicii nr. x/27.04.2011, astfel decizia atacată cu revizuire, nu încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Cum prin hotărâri potrivnice se înțeleg acele hotărâri care cuprind măsuri ce nu pot fi puse în executare deopotrivă sau care contrazic cele statuate asupra unor chestiuni litigioase intrate în autoritatea lucrului judecat, o astfel de situație nu poate exista în speță, în raport de obiectul celor două decizii pretins aflate în contradicție.

Deopotrivă, se mai reține că dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează; astfel, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege.

Așadar, în raport cu dispozițiile legale mai sus citate, cum, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile care fundamentează admisibilitatea cererii de revizuire, cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

Sursa informației: www.scj.ro.