Cerere privind ridicarea măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii. Însănătoşirea suspectului sau a inculpatului ori intervenirea ameliorării stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol

• NCPP: art. 248 alin. (11)
• NCPP: art. 275 alin. (3)
• NCPP: art. 51 alin. (1) şi (2)
• NCPP: art. 566 - art. 571
• NCPP: art. 572

Prin Cererea înregistrată la 14 ianuarie 2020 pe rolul Judecătoriei Deta, numita A. a solicitat ridicarea măsurii internării medicale provizorii dispuse față de fiul său, B., prin încheierea penală din 22 august 2019 a Judecătoriei Târgoviște în Dosarul nr. x/2019, ca urmare a solicitării Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2019. În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că s-a produs însănătoșirea/ameliorarea stării de sănătate a persoanei internate medical, astfel că aceasta nu mai prezintă pericol pentru siguranța publică, aspecte ce pot fi dovedite prin efectuarea unei expertize medico-legale.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 152 din 26 martie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoria Deta este competentă să soluționeze cererea însușită de petentul B. de ridicare a măsurii de siguranță a internării medicale provizorii, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (11) C. proc. pen., dacă după dispunerea măsurii s-a produs însănătoșirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol, judecătorul de drepturi și libertăți sau judecătorul de cameră preliminară care a luat măsura dispune, prin încheiere, la sesizarea procurorului ori a medicului curant sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea ridicării măsurii aplicate.

Aceste prevederi se completează, însă, cu cele din Titlul V, Capitolul II, Secțiunea a 3-a (Punerea în executare a măsurilor de siguranță) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., respectiv cu cele ale art. 572 C. proc. pen. (referitoare la procedura de punere în executare a măsurilor de siguranță provizorii), text de lege care stabilește, în alin. (1), că, în cazul în care măsura obligării la tratament medical sau a internării medicale a fost luată în mod provizoriu în cursul urmăririi penale sau al judecății, punerea în executare a măsurii se face de către judecătorul de drepturi și libertăți sau de instanța de judecată care a luat această măsură, iar, în alin. (2), că dispozițiile prevăzute la art. 566 – art. 571 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător.

Or, dispozițiile art. 569 C. proc. pen. prevăd, pentru luarea în supraveghere, că, în situația în care măsura internării medicale nu se execută în raza teritorială a instanței de executare, pentru a dispune asupra menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii, se sesizează judecătoria în a cărei circumscripție se află unitatea sanitară.

Rezultă, așadar, că, pentru menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranță a internării medicale provizorii luată în cursul urmăririi penale, normele de procedură penală reglementează o competență alternativă, ce revine fie instanței care a luat măsura (când aceasta se execută în raza sa teritorială), fie celei în a cărei circumscripție teritorială se află unitatea sanitară în care se execută măsura.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată, pe de o parte, că măsura internării medicale provizorii s-a dispus prin încheierea din 22 august 2019 a Judecătoriei Târgoviște, iar, pe de altă parte, că petentul B. se află internat în Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș, unitate sanitară aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Deta.

Ca urmare, în condițiile în care unitatea sanitară în care se execută măsura internării medicale provizorii se află în raza teritorială a Judecătoriei Deta, care a și fost sesizată inițial în cauză, se constată că, față de dispozițiile art. 572 alin. (2) raportat la art. 569 C. proc. pen., acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cererii de ridicare a măsurii se siguranță formulată de petentul B.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza privind pe petentul B. este Judecătoria Deta, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul B., în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.