Cerere privind recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi salariale aferente și obligarea pârâţilor la plata pentru fiecare lună, până la plata efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi reclamanții şi venitul efectiv plătit

• C. muncii: art. 269
• NCCP: art. 127
• NCCP: art. 133 alin. (2)
• NCCP: art. 135

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, secția I civilă, la data de 03 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R. și S. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii și expert Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună, în principal, recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi salariale aferente, raportat la o valoare de referință sectorială de 605,225 (cuantum ce cuprinde majorarea de 25% prevăzută de art. 111 din O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 57/2015: 484,18+25%=605,225 RON și care se acordă unor categorii de personal din cadrul familiei ocupaționale Justiție din data de 01.08.2016), începând cu data numirii acestora în calitate de auditor de justiție (01.01.2017 și până la data de 31.12.2018, obligarea pârâților la plata pentru fiecare lună, până la plata efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățiți și venitul efectiv plătit, pentru perioada 01.01.2017 – 31.12.2018, sumă care trebuie actualizată cu indicele de inflație, la care trebuie aplicată dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective, iar, în subsidiar, recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi salariale aferente, pentru perioada 01.01.2017 – 31.12.2018, prin raportare la valoarea de referință sectorială în cuantum de 484,18 RON și drepturile salariale efectiv încasate, precum și obligarea pârâților la plata pentru fiecare lună, până la plata efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățiți și venitul efectiv plătit, pentru perioada 01.01.2017-31.12.2018, sumă care trebuie actualizată cu indicele de inflație, la care trebuie aplicată dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective).

La termenul de judecată din 19.02.2021, pentru a se putea proceda la verificarea competenței, instanța a dispus disjungerea cererii de chemare în judecată și formarea unui nou dosar privind pe reclamantul F., înregistrat pe rolul aceleiași instanțe la data de 25.02.2021, sub nr. x/2021.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 768 din 31 martie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente, stabilind competența soluționării acesteia în favoarea Tribunalului Caraș-Severin, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 269 Codul muncii „(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii.

(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

(3) Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de C. proc. civ. pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți”.

Totodată, în temeiul art. 210 din Legea nr. 62/2011, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

În cauză, acțiunea introductivă de instanță având ca obiect drepturi salariale a fost formulată de mai mulți reclamanți, printre care, și cel din prezentul dosar și a fost adresată Tribunalului Caraș- Severin, ca instanță de la locul domiciliului majorității dintre reclamanți.

Potrivit art. 59 C. proc. civ. privind coparticiparea procesuală facultativă, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură. Cum drepturile bănești pretinse angajatorului de către reclamanți, în calitate de salariați, se întemeiază pe aceeași cauză juridică, raporturile juridice deduse judecății fiind similare, în situația dată dispozițiile legale anterior citate sunt pe deplin aplicabile.

În atare situație, devin incidente dispozițiile art. 269 alin. (3) din Codul muncii, ce recunosc competența de soluționare a cauzei, după criteriile de la alin. (1) al aceluiași articol, care trebuie îndeplinite în persoana oricăruia dintre reclamanții aflați în coparticipare procesuală facultativă.

Prin urmare, astfel conturat raportul juridic litigios, se apreciază că Tribunalul Caraș-Severin a fost în mod corect și legal sesizat, date fiind dispozițiile legale incidente cauzei mai sus redate, astfel că luarea măsurii disjungerii raporturilor juridice individuale nu putea să atragă (și) consecința pierderii competenței instanței inițial învestite, de la soluționarea acestora, pentru a se justifica măsura declinării dosarului la instanța pretinsă a fi cea din prezentul dosar.

De vreme ce, la data învestirii sale, Tribunalul Caraș-Severin a fost legal sesizat în virtutea dispozițiilor art. 269 din Codul muncii, art. 210 din Legea nr. 62/2011, și întrucât, în caz de disjungere, instanța de judecată rămâne competentă, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Înalta Curte reține, totodată, că nu sunt incidente în speță prevederile art. 127 C. proc. civ.., reclamantul având calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, care nu se încadrează în ipotezele prevăzute de text.

Scopul reglementării dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.. este acela de a asigura imparțialitatea instanței, mai ales că, în viziunea legiuitorului, exercitarea unei acțiuni de competența de soluționare a instanței la care partea reclamantă își desfășoară activitatea este de natură să nască suspiciuni în privința modului de soluționare a litigiului tocmai de colegii acestuia- ceea ce, în speță, nu este cazul.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că în speță competența de soluționare a pricinii revine Tribunalului Caraș-Severin, care este și instanța sesizată inițial de către toți reclamanții, prin coparticipare procesuală.

Prin urmare, astfel conturat raportul juridic litigios, se apreciază că Tribunalul Caraș-Severin a fost în mod corect și legal sesizat, date fiind dispozițiile legale incidente cauzei mai sus redate, astfel că luarea măsurii disjungerii raporturilor juridice individuale nu putea să atragă (și) consecința pierderii competenței instanței inițial învestite, de la soluționarea acestora, pentru a se justifica măsura declinării dosarului.

Temeiul legal al soluției

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ.., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Caraș-Severin.

Sursa informației: www.scj.ro.