Cerere privind dispunerea obligării pârâtei la întocmirea şi depunerea declaraţiilor nominale de asigurare rectificative pentru corectarea erorilor din declaraţiile iniţiale privind contribuţiile sociale ale reclamantei și obligarea pârâtei la plata de daune moratorii

• NCPC: art. 22 alin. (6)
• NCPC: art. 404 alin. (2)
• NCPC: art. 406 alin. (1) şi (2)
• NCPC: art. 463
• NCPC: art. 493 alin. (3)
• NCPC: art. 9

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 18 decembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei COMPANIA NAȚIONALĂ A URANIULUI S.A. la întocmirea și depunerea la Casa Sectorială de Pensii competentă a declarațiilor nominale de asigurare rectificative, pentru corectarea erorilor din declarațiile inițiale privind contribuțiile sociale ale reclamantei pentru perioada 01.03.2003-01.01.2006; obligarea pârâtei la plata de daune moratorii în cuantum de 10 RON pe zi de întârziere, începând cu a 10-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la depunerea efectivă a declarațiilor nominale de asigurare rectificative și plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 527 din 9 martie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., prin încheierea din 30 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus comunicarea raportului, pentru a se depune punct de vedere, potrivit art. 493 alin. (4) din Cod.

Niciuna din părți nu și-a exercitat dreptul procedural de a formula punct de vedere față de raportul comunicat.

Prin rezoluția din 7 august 2020, s-a fixat termen pentru examinarea admisibilității recursului, în complet de filtru, la data de 10 noiembrie 2020, fără citarea părților.

Prin încheierea completului de filtru din 10 noiembrie 2020, Înalta Curte a admis în principiu recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, stabilind termen de judecată la 9 martie 2021, ora 10:00 în vederea soluționării recursului în ședință publică, cu citarea părților.

La 1 martie 2021, recurenta-reclamantă, prin avocat, a depus la dosar cerere de renunțare, în tot, la judecata căii de atac a recursului, motivată de împrejurarea că Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a emis ordonanța de clasare a dosarului penal x/2018, la care a atașat, în original, împuternicirea avocațială acordată reprezentantului convențional pentru formularea cererii de renunțare.

La 8 martie 2021, intimata-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ A URANIULUI S.A. – Sucursala Suceava a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat instanței să ia act de cererea recurentei-reclamante de renunțare la judecata recursului.

Față de cererea de renunțare la judecata recursului formulată de către recurenta A., Înalta Curte reține că, prin cererea transmisă la 26 februarie 2019 și înregistrată la 1 martie 2019, recurenta a arătat că înțelege să renunțe la judecata recursului, întrucât, în dosarul penal nr. x/2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a emis o ordonanță de clasare. Față de soluția clasării cauzei sub aspectul infracțiunilor în baza cărora instanța de apel a decis suspendarea judecării dosarului nr. x/2017 și având în vedere că măsura suspendării nu se mai susține, recurenta, prin avocat, a solicitat instanței de recurs să ia act de renunțarea, în tot, la judecata căii de atac a recursului ce formează obiectul dosarului nr. x/2017, sens în care, a depus, în original, împuternicire avocațială privind renunțarea la judecata căii de atac a recursului.

Totodată, se reține că, la 8 martie 2021, inclusiv, intimata-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ A URANIULUI S.A. – Sucursala Suceava a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat instanței să ia act de cererea recurentei-reclamante de renunțare la judecata recursului.

Având în vedere manifestarea de voință a recurentei, în sensul renunțării la calea de atac a recursului, Înalta Curte reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție, care sunt acte de voință ale acestora cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi.

Principiul disponibilității, specific procesului civil, este consacrat de art. 9, precum și de art. 22 alin. (6) C. proc. civ. și constă în faptul că părțile pot determina nu numai existența procesului, respectiv declanșarea acestuia, ci și libertatea de a-i pune capăt.

Așadar, principiul disponibilității cuprinde și posibilitatea părților de a efectua acte de dispoziție, acestea fiind desistarea (renunțarea), achiesarea și tranzacția judiciară.

Dispozițiile art. 404 alin. (2) C. proc. civ. stipulează că renunțarea la calea de atac se poate face și ulterior pronunțării, chiar și după declararea căii de atac, prin prezentarea părții înaintea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanței, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanța competentă, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.

Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 404 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că achiesarea la hotărârea atacată poate avea loc și ulterior exercitării căii de atac, după trimiterea dosarului la instanța superioară, în cursul judecării căii de atac titularul acesteia putând oricând să se desisteze de continuarea judecății în calea de atac, ordinară sau extraordinară, caz în care se va face aplicarea art. 463 C. proc. civ., întrucât partea înțelege să-și retragă calea de atac.

Cererea recurentei de renunțare la judecată în calea de atac a recursului, astfel cum este formulată, reprezintă o achiesare la hotărârea atacată, în sensul avut în vedere de legiuitor prin art. 463 C. proc. civ.

În cauza de față, manifestarea de voință a recurentei privind renunțarea la judecata cererii de recurs, în sensul achiesării la încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2017 reprezintă un act de dispoziție al acesteia, care nu este supus cenzurii instanței.

Se reține, totodată, că cererea de renunțare a fost făcută de recurentă cu respectarea cerințelor impuse de art. 406 alin. (1) și (2) C. proc. civ., cererea fiind formulată în scris, semnată și parafată de reprezentantul convențional al acesteia, cu împuternicire specială dată în acest sens.

Dat fiind faptul că cererea de renunțare la judecarea recursului, astfel cum a fost formulată de recurenta A., se înscrie în limitele disponibilității procesului civil, a actelor de dispoziție permise părților pe parcursul judecării unei cauze, având în vedere deopotrivă și stadiul în care se află procesul, Înalta Curte, în temeiul art. 463 C. proc. civ., va lua act de renunțarea la judecata recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.