Ce trebuie să ia în considerare operatorii de transport rutier în contextul introducerii unor noi reguli care vizează activitatea internațională?

Sectorul transporturilor a fost marcat în ultimii ani de modificări legislative substanțiale adoptate la nivelul Uniunii Europene, care au vizat activitatea de transport rutier internațional. Este vorba despre „Pachetul de Mobilitate”, ce cuprinde o serie de reguli care au fost transpuse recent în legislația din România, și care a condus la modificarea mai multor acte normative, printre care se numără și Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Principalele modificări aduse Ordonanței Guvernului (O.G.) nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

Una din cele mai relevante modificări se referă la clarificarea condiției privind sediul real și stabil pe teritoriul României (modificări preluate din Regulamentul nr. 1055/2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier, ce a intrat în vigoare la data de 22 februarie 2022).

Așadar, potrivit modificărilor, cu titlu de exemplu, companiile trebuie să dețină la sediul situat pe teritoriul României originalele principalelor documente de lucru, printre care se numără și contractele de transport ale companiei, documentele referitoare la vehiculele aflate la dispoziția întreprinderii, documentele contabile, de gestionare a personalului, contractele de muncă etc., indiferent dacă acestea sunt în format electronic sau în orice alt format.

De asemenea, operatorii de transport trebuie să își organizeze activitatea parcului de vehicule în așa fel încât să se asigure că vehiculele aflate la dispoziția societății și folosite în transportul internațional se întorc la unul dintre centrele operaționale din România în termen de opt săptămâni de la plecarea acestora din țară.

Suplimentar, companiile trebuie să aibă la dispoziție în permanență și în mod obișnuit un număr de vehicule înmatriculate sau puse în circulație și autorizate pentru utilizare în România, indiferent dacă toate vehiculele respective se află în proprietatea societății sau sunt deținute în temeiul unui contract de vânzare în rate, de închiriere sau de leasing, precum și de conducători auto al căror loc de staționare obișnuit se află la un centru operațional din România. În ambele cazuri, potrivit noilor modificări, numărul acesta trebuie să fie proporțional cu volumul operațiunilor de transport efectuate de societate.

În plus, transportatorii trebuie să-și desfășoare efectiv și în permanență activitățile administrative și comerciale cu ajutorul echipamentelor și instalațiilor corespunzătoare la sediul situat în România, sediu care trebuie să îndeplinească cerințele menționate mai sus, precum și să își gestioneze operațiunile de transport efectiv și permanent, utilizând vehiculele deținute în condițiile prevăzute mai sus, cu ajutorul echipamentelor tehnice corespunzătoare situate în România.

Dincolo de chestiunile care par, mai degrabă tehnice, rezultă cu claritate faptul că aspectele care țin de îndeplinirea de către operatorul de transport a condiției unui sediu real și stabil sunt mult mai concrete. Mai mult, aspectele care țin de adecvarea numărului mijloacelor de transport la numărul efectiv de conducători auto și la volumul operațiunilor de transport efectuate de compania de transporturi sunt reglementate la un nivel mai ridicat de detaliu. Prin urmare, toate aceste elemente trebuie adecvate unul celuilalt pentru a fundamenta și susține realitatea sediului pe teritoriul României (…).

Materialul integral este disponibil aici.