Acţiunile colective în instanţă în Cehia și în contextul altor ţări ale Uniunii Europene

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Proiectul de lege stabilește foarte detaliat procedura civilă prin care se tratează acțiuni colective în instanța.^[28]

Pe data de 11 aprilie 2018 Comisia Europeană a predat propunere de directivă Parlamentului European și Consiliului privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE (denumită în continuare „propunere de directivă).^[29]

În acest context, propunere de directivă are drept obiectiv modernizarea și înlocuirea Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor. Este prevăzut că acțiune de reprezentare”^[30] ar putea să fie depusă prin intermediul entităților calificate al căror scop este de a reprezenta „interesele colective ale consumatorilor”, respectiv interesele unui anumit număr de consumatori.^[31]

Chiar dacă propunerea unei directive presupune că directiva nu împiedică statele membre să adopte sau să mențină în vigoare dispoziții prin care se instituie în beneficiul entităților calificate și a oricăror alte persoane interesate alte mijloace procedurale de introducere de acțiuni care au scopul de a proteja interesele colective ale consumatorilor la nivel național, deocamdată este prevăzut ca protecția intereselor colective ale consumatorilor nu ar putea să fie asigurată decât de către entităților nonprofit care au calitatea entităților calificate și statele membre au de asigurat că entitățile calificate vor putea introduce acțiuni de reprezentare la instanțele naționale sau autoritățile administrative pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor.^[32]

Proiectul de lege privind acțiuni colective în instanță din Cehia nu este în întregime compatibil cu propunere de directivă; în cazul în care Proiectul de lege o să fie aprobat, va trebui sa fie realizate modificări substanțiale în Proiectului de lege/legea privind acțiuni colective în instanță din Cehia.^[33]

3. Concluzii

Reglementarea acțiunilor colective într‑un mod general poate să fie considerată un mecanism eficace și eficient care face posibilă realizarea drepturilor ale mai multor persoane pe cale judiciară și automat într‑o singura procedură.

Totuși cei din anturajul expertului‑public care critică proiect de lege privind acțiuni colective; mai ales din motivul că acest mecanism ar putea să devină o modalitate de presiune pe diverse subiecte, respectiv că în realitatea de zi cu zi ar putea să creeze condiții pentru demararea procedurilor colective șicanante.

Este de criticat și intenția existentă de a combina procedura „opt‑in“ împreuna cu „opt‑out“, respectiv includerea ca forma de procedura colectivă și procedura de „opt‑out“ cu care teoretic pot să fie incluși în procedură și cei care nu‑l vor și nu au aflat la timp că sunt considerați un membru al grupului pentru a radia apartenență la grup respectiv.

Chiar dacă pentru persoana în cauză în calitate de membru al grupului nu există riscuri în calitatea membrului al grupului; nu este obligată de a participa la plata cheltuielilor de judecată dar într‑un mod general nu pare a fi acceptabil că orice persoană să participe la proces civil (chiar dacă „doar“) ca membru al grupului daca nu‑l dorește.

Instanța care tratează acțiunea colectivă nu este obligată de a respecta forma de procedura colectivă propusă de către reclamantul care a depus acțiunea colectivă, respectiv poate sa o modifice de la una la cealaltă dacă consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru a duce procedura colectivă prin a doua formă,^[34] dar această posibilitate este în discreția judecătorului și nu poate evita într‑un mod general să fie incluși în procedura colectivă ca membri al grupului din partea reclamantului și cei care nu‑l doresc sau/și nu au „destulă energie“ de a controla treptat registrul acțiunilor colective și a cere mai departe radierea apartenenței dumnealor în procedura respectivă.

Se poate concluziona că reglementarea acțiunilor colective este importantă, permițând astfel accesul multor persoane fizice, mai ales accesul consumatorilor la justiție; în general acest mecanism juridic ar putea să ducă și la reducerea activităților ilegale față de consumatori din partea vânzătorilor/furnizorilor de servicii.

Totuși este inevitabil ca sistemul de procedura colectivă să fie reglementat într‑un mod care să asigure realizarea cât mai eficientă și eficace a drepturilor ale persoanelor îndreptățite de a participa la proceduri colective, să minimizeze procedura „opt‑out“ la strictul necesar și să minimizeze șansa de a demara proceduri colective șicanante și abuzeze de sistemul care are să asigure mai bine drepturi și interese legitime ale consumatorilor, nu să facă rău comercianților, adică celor care acționează în scopuri legate de activității lor comerciale (economice).

^[28] A vedea mai ales prevederile § 104 până la 128 al Proiectului de lege.

^[29] textul disponibil pe site‑ul: https://eur‑lex.europa.eu/legal‑content/RO/TXT/?uri=COM:2018:0184:FIN (ultima dată de consultare: 08/08/2019).

^[30] Acțiune de reprezentare este definită ca o acțiune în vederea protejării intereselor colective ale consumatorilor, la care consumatorii vizați nu s‑au constituit parte; articolul 3 al propunerii de directivă.

^[31] Criteriile care să fie îndeplinite de către o entitate calificată sunt definite mai ales de articolul 4 al propunerii de directivă.

^[32] Articolul 3 și urm. al propunerii de directivă.

^[33] A vedea în acest sens opinia în articolul de la Sedláček, D., Rajdová, D. articolul denumit „Návrh směrnice o zástupných žalobách na ochranu kolektivních zájmů spotřebitelů aneb hromadné žaloby na evropský způsob“, disponibil pe https://www.pravniprostor.cz/clanky/mezinarodni‑a‑evropske‑pravo/navrh‑smernice‑o‑zastupnych‑zalobach‑na‑ochranu‑kolektivnich‑zajmu‑spotrebitelu‑aneb‑hromadne‑zaloby‑na‑evropsky‑zpusob (ultima dată de consultare: 08/08/2019).

^[34] A vedea prevederea 44 al Proiectului de lege.