Acţiunile colective în instanţă în Cehia și în contextul altor ţări ale Uniunii Europene

31 ian. 2020
Articol UJ Premium
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 128

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

1. Introducere

Acțiunile colective în instanță sunt un mecanism care funcționează în mai multe țări ale Uniunii Europene și reprezintă în general un mecanism judiciar pentru a facilita acces la justiție unui număr mai mare de consumatori ai căror drepturi sunt lezate sau suferă pierderi materiale. În Cehia actualmente există un proiect de lege care tinde să introducă un mecanism de acțiuni colective în instanță în ordinea juridică a Cehiei.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Actualmente, în ordinea juridică a Cehiei nu există un instrument de protecție colectivă care să furnizeze o posibilitate eficientă și economică de a ajunge la realizarea drepturile consumatorilor. Conform Codului de procedura civilă instanța doar poate să unească la procedura comună, spețe care au fost inițiate la ea, și o altă speța care este conectată cu cealaltă sau privește aceiași participanți, în vederea simplificării și optimizării economice a procedurii.[1] Este de asemenea posibil că în procedura civilă deja demarată să intervină o persoana care să sprijine reclamantului sau pârâtului.[2]

Legea privind protecția consumatorului[3] prevede într‑un mod mai degrabă simplu protecția colectivă a consumatorului; asociații sau organizații profesionale având interes legitim la protecția consumatorului au voie de introduce o acțiune în justiție, respectiv acțiuni colective în încetare a acțiunilor nelegale în materia protecții consumătorului; de aceleași posibilitate beneficiază și entități calificate conform directivei europene privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor.[4], [5]

Acțiuni colective în încetare există în toate țările Uniunii Europene privind protecția consumatorului care intră în domeniul de aplicare al directivei europene privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor. În unele statele membre acțiuni colective în încetare sunt la dispoziție la nivel orizontal[6] sau în domenii specifice, mai ales în domeniul concurenței[7], al mediului[8], al combaterii discriminării[9] etc. Disponibilitatea acțiunilor colective în despăgubire acoperă 19 state membre;[10] însă în peste jumătate din acestea sunt limitate la anumite sectoare, mai ales la cererile consumatorilor. Diferențele referitoare la domeniul de aplicare între statele membre cu abordarea sectorială sunt semnificative. Numai în 6 state membre există o abordare orizontală care face posibile proceduri de acțiuni colective în despăgubire în toate domeniile.[11], [12]

 

2. Proiectul de lege privind acțiunile colective în instanță

Actualmente, se află în Cehia în procesul legislativ un proiect de lege care să introducă într‑un mod general existența acțiunilor colective în ordinea juridică din Cehia[13], respectiv în cadrul procesului civil. Proiectul de lege intenționează să introducă un singur act normativ care să reglementeze într‑un mod cuprinzător feluri de relații care încă nu sunt reglementate într‑un mod suficient și să asigure realizarea și recuperarea eficientă și economică a drepturilor individuale.

Proiectul de lege intenționează să acopere, din punct de vedere al aplicării, toate pretențiile care pot să fie revendicate într‑un mod general conform Codului de procedura civilă, respectiv în procesul civil, anume cei care realizează relații de drept privat; însă din domeniul de aplicare vor fi extrase pretențiile care urmează să fie tratate în procedura judiciară specială sau privesc pagube cauzate indivizilor de către autoritățile publice.[14]

Reglementare nouă vrea să includă posibilitatea de a revendica prin acțiuni colective în instanță pretenții de toate felurile și acțiunile colective care să fie prezente sub formă de acțiuni în constatare, în încetare și pretenții.[15]

Scopul legiuitorului este de a acoperi prin instrumentului de acțiuni colective domeniile precum protecția consumatorului, mediul, domeniul medical și cel care reiese de dreptul muncii, iar se presupune că introducerea acțiunilor colective în instanță asigură accesul la justiție ale mai multor persoane fizice datorită optimizării economice sistemului, respectiv mai puține cheltuieli necesare la partea reclamantului, care va duce la cheltuieli bugetare reduse; mii de procese civile individuale pot să fie înlocuite de procese civile colective, respectiv în multe procese civile colective pot să fie tratate și soluționate litigii care privesc sute sau mii de indivizi.

Conform legiuitorului, reglementarea actuală care dă posibilitate să fie inițiate acțiuni colective în încetare de către asociații sau organizații profesionale în domeniul protecției consumatorului nu este suficientă, mai ales din cauza reușitei limitate a acțiunilor depuse de către ele, cât și a duratei procesului civil.

Problema principală cu care sunt confruntate asociații și organizații profesionale în domeniul protecției consumatorului este chestia de finanțare; în cazul eșecului riscă plata obligatorie a cheltuielilor de judecată către pârât care a obținut un câștig de cauză ceea ce ar putea să fie distructiv pentru existența acestor asociații/organizații profesionale. în plus, în general consumatorii au multe drepturi de care beneficiază dar nu sunt – în lipsa unui mecanism procesual – motivați de a demara un proces civil în scopul realizării drepturilor dumnealor acordate.[16]

Actualmente, Proiectul de lege se află în faza guvernamentală, iar procedura de consultații cu autoritățile relevante de către guvern a fost deja realizată. Urmează că Proiectul de lege să fie predat Parlamentului din Cehia unde va fi supus la procesul de aprobare.

Proiectul de lege stabilește condițiile în care prin procesul civil se pot trata și decide litigii care privesc drepturi și interese legitime ale mai multor persoane cu aceleași sau asemănătoare bază faptică sau juridică;[17] ei sunt considerate ca un membru al grupului colectiv.

Conferintele Video Universul Juridic

Pentru a putea demara procedura colectivă în instanță trebuie să fie îndeplinite mai ales următoarele condiții: grupul are să aibă minimum de 10 membri, drepturile sau interesele legitime în cauză să privească aceleași chestiuni sau chestiuni asemănătoare, procedura colectivă să fie un instrument adecvat pentru soluționarea cazului, reclamantul care, într‑un mod responsabil, reprezintă interesul grupului nu se află în conflict de interese cu membri grupului.[18]

Pentru a putea demara procedura „opt out“ este și necesar (în afara de condițiile generale menționate sus) să fie dovedit că drepturile sau interesele legitime ale membrilor grupului nu pot să fie revendicate într‑un mod eficient din cauza valorii lor mici pe baza individuală și membri ai grupului pot să fie specificați cel puțin într‑un mod aproximativ. Este și obligatoriu că reclamantul să aducă acordul scris al persoanei de interes sau cel puțin al minimului de 50 de membrii ai grupului pentru începerea „procedurii opt out“. Se consideră că drepturile sau interesele legitime ale membrilor grupului nu sunt de revendicat într‑un mod eficient pe baza individuală dacă valoarea dreptului unui singurului membru al grupului nu depășește suma de 5.000 CZK[19] .

În cazul în care se depune acțiunea colectivă în încetare acțiunilor nelegale, eliminării stării defectuoase sau în constatare a (ne)existenței raportului juridic, se presupune că interese legitime ale membrilor al grupului nu sunt de revendicat într‑un mod eficient pe baza individuală; în cazul asta trebuie ca membri grupului să fie specificați cel puțin într‑un mod aproximativ.[20]

Acțiunea colectivă poate să fie depusă de către un membru al grupului, administrator de grup sau persoana de interes.

Fiecare membru al grupului are dreptul să depună acțiune în scopul demarării procedurii colective („opt‑in“). Membru al grupului care nu a depus acțiune colectivă în instanță nu este parte la procedură dar are dreptul de a fi audiat, de a studia dosarul și de a formula obiecții în situațiile prevăzute de lege.

Administratorul de grup este persoana care a primit acreditarea de administrator de grup conform legii; administratorul de grup are voie să depună acțiuni colective dacă primește acordul cel puțin al unui membru al grupului.

Persoana de interes este persoana juridică fără scop lucrativ și care are ca scop principal protejarea drepturilor și intereselor legitime pe care privește procedura colectivă, respectiv activează în domeniul asta cel puțin de doi ani. Persoana de interes este și persoana juridică care este înregistrată pe lista entităților calificate gestionată de către Comisia Europeană.

Se diferențiază între două forme procedura colectivă, respectiv procedura colectivă în care trebuie să fie tratate doar litigii aferente drepturilor și intereselor legitime ale membrilor al grupului care s‑au înscris în procedură (opt‑in; denumită în continuare „procedura opt in“) sau procedură colectivă în care trebuie să fie tratate litigii aferente drepturilor și intereselor legitime ale membrilor grupului cu excepția celor care au radiat participarea la procedură (opt‑out; denumită în continuare „procedura opt out“).

Acțiunea colectivă pentru procedura „opt in“ poate să fie depusă de către un membru al grupului, administrator al grupului sau persoana de interes; acțiunea colectivă pentru procedura „opt out“ poate să fie depusă doar de către administratorul grupului care dispune de acreditarea respectivă; persoana de interes are voie de a depune acțiunea colectivă pentru procedura „opt out“ în cazul în care se tratează de acțiunea colectivă în constatarea (ne)existenței dreptului sau raportului de drept sau în încetare a acțiunii nelegale.[21] Cu asta se intenționează de a evita acțiune colective cu caracter șicanant.

Reclamantul (cel care a depus acțiune colectivă în instanță) acționează în procedura colectivă în numele propriu, dar și în interesul întregului grup și este obligat de a proceda cu atenția gospodarului cumsecade. Reclamantul – printre altele – este obligat să facă rost – în interesul și favoarea grupului – de acte și mijloace doveditoare și ține la curent pe membrii ai grupului asupra desfășurătorului procedurii colective.[22]

Reclamantul are să fie revocat mai ales în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile legii pentru a fi reclamant, nu reprezintă într‑un mod cumsecade interesul grupului, acționează în interesul pârâtului sau se va află în insolvență, respectiv într‑un risc de insolvența.[23]

Reclamantul va fi reprezentat de către avocat; reprezentarea nu este obligatorie în cazul în care reclamantul dispune de educație juridică, respectiv dacă reclamantul este persona juridică trebuie sa acționeze prin intermediul persoanei fizice care are această educație.[24]

La începutul procedurii colective instanță decide dacă acceptă acțiunea colectiva depusă sau nu; în cazul în care o acceptă, specifică cine formează grupul respectiv și se publică hotărârea în registrul acțiunilor colective.[25]

În procedura colectivă „opt in“ membru al grupului poate să se înscrie în termenul stabilit pentru înscrierea. în procedura colectivă „opt out“ membrul grupului are voie să radieze înscrierea în procedura colectivă cu comunicarea trimisă către reclamant sau instanța competentă; cu această comunicare se radiază calitatea membrului al grupului și drepturile procesuale aferente.[26]

Dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată poate să fie acordată sau obligația de a le plăti poate să fie stabilită doar părților la proces; membrilor ai grupului poate să fie stabilită obligația de a plăti cheltuieli de judecată doar în cazul în care au fost cauzate de ei din culpa. în cazul în care este depusă acțiune colectivă în pretenții, reclamantul este îndreptățit să ceară plata onorariului până în valoare de 25 % din prestația acordată; din asta are să se scadă într‑un mod corespunzător prestația care să fie achitată membrilor ai grupului. Dreptul la plata onorariului reclamantului nu încurcă dreptul să ceară și achitarea cheltuielilor de judecată inclusiv celor referitoare la reprezentarea reclamantului prin avocat.[27]


* Articolul este extras din volumul Conferintei internationale „Procesul civil si executarea silita. De la clasic la modern”, Târgu Mureș, Ed. Universul Juridic, 2019.

[1] A vedea prevederea § 112 a legii nr. 99/1963, Codul de procedura civilă, cu completările și modificările ulterioare (denumit în continuare „Codul de procedura civilă).

[2] A vedea prevederea § 92 și 93 a Codului de procedura civilă.

[3] Resp. Legea nr. 634/1992 privind protecția consumatorului, cu completările și modificările ulterioare.

[4] A vedea prevederea § 25 a legii privind protecția consumatorului.

[5] Resp. directiva 98/27/CE din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor. În sensul prezentei directive, „entitate calificată” reprezintă orice organism sau organizație care, fiind constituită în mod adecvat, în conformitate cu legislația unui stat membru, are un interes legitim în a asigura protejare a intereselor colective ale consumatorilor conform acestei directive. Statele membre informează Comisia cu privire la numele ș i scopul acestor entități calificate și Comisia întocmește o listă a entităților calificate, menționate la alineatul, cu specificarea scopului acestora. Lista este publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene; mai detaliat a vedea articolul 1 și urm. ai directivei.

[6] În Bulgaria, Danemarca, țările de Jos, Lituania și Suedia.

[7] În Ungaria, Luxemburg și Spania.

[8] În Franța, Ungaria, Spania, Portugalia și Slovenia.

[9] În Croația, Franța și Spania.

[10] În Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Portugalia, Spania, Regatul Unit, Malta, Romania, Polonia, Italia, Lituania, țările de Jos, Suedia.

[11] În Bulgaria, Danemarca, Lituania, țările de Jos, Portugalia și Regatul Unit.

[12] A vedea Raport al Comisie către Parlamentul european, Consiliu și Comitetul economic și Social European privind punerea în aplicare a Recomandării din 11 iunie 2013 a Comisiei privind principiile comune aplicabile acțiunilor colective în încetare și în despăgubire introduse în statele membre în cazul încălcării drepturilor conferite de legislația Uniunii (2013/396/UE), disponibil pe site‑ul https://eur‑lex.europa.eu/legal‑content/RO/TXT/?uri=COM:2018:0040:FIN (ultima dată de consultare: 08/08/2019).

[13] Resp. proiect de lege privind acțiuni colective ((în forma actuală) (denumit în continuare „Proiect de lege“); disponibil pe https://apps.odok.cz/veklep‑detail?pid=KORNBA9EXSST (ultima dată de consultare: 08/08/2019).

[14] A vedea prevederea § 8 a Proiectului de lege.

[15] A vedea prevederea § 33 a Proiectului de lege.

[16] A vedea „Návrh věcného záměru“, documentul legiutorului unde se motivează necesitatea adoptării legii și se explică contextul legislativ; disponibil pe https://apps.odok.cz/veklep‑detail?pid=ALBSARKE8ZPJ; (ultima dată de consultare: 08/08/2019).

[17] A vedea prevederea § 1 al Proiectului de lege.

[18] Mai detaliat a vedea prevederea § 32 al Proiectului de lege.

[19] Actualmente echivalează sumei de 915 LEI.

[20] A vedea prevederea § 34 al Proiectului de lege.

[21] Mai detaliat a vedea prevederile § 11‑18 al Proiectului de lege.

[22] A vedea prevederile § 19‑20 al Proiectului de lege.

[23] A vedea prevederile § 22 până la 30 al Proiectului de lege.

[24] A vedea prevederea § 31 Proiectului de lege.

[25] A vedea mai ales prevederile § 48 până la 50 al Proiectului de lege.

[26] A vedea prevederile § 60 până la 66 al Proiectului de lege.

[27] A vedea prevederile § 92 până la 103 al Proiectului de lege.

Acțiunile colective în instanță în Cehia și în contextul altor țări ale Uniunii Europene was last modified: ianuarie 30th, 2020 by Pavel Klima
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter