Acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală

24 iul. 2023
Vizualizari: 694
  • NCP: art. 336 alin. (1)
  • NCP: art. 80 alin. (1) lit. b)
  • NCP: art. 83
  • NCP: art. 84
  • NCPP: art. 107 alin. (1)
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 375
  • NCPP: art. 396 alin. (1) şi (4)
  • NCPP: art. 478 alin. (1)
  • NCPP: art. 479
  • NCPP: art. 480 alin. (1)
  • NCPP: art. 481
  • NCPP: art. 482
  • NCPP: art. 485
  • NCPP: art. 488 alin. (4) lit. a)
  • VCP: art. 862
  • VCP: art. 86^1

Prin sentința penală nr. 83 din data de 17 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 485 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu inculpatul A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., obiect al cauzei penale nr. x/P/2022, întrucât soluția cu privire la care s-a ajuns este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii.

A dispus trimiterea dosarului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în vederea completării urmăririi penale.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 193/A din 5 octombrie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând apelul formulat de inculpatul A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Dispoziții legale incidente

Art. 478 alin. (1) din C. proc. pen., în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției de către inculpat.

(2) Efectele acordului de recunoaștere a vinovăției sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.

(3) Acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi inițiat atât de către procuror, cât și de către inculpat.

(4) Limitele încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției se stabilesc prin avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior.

Art. 479 din C. proc. pen. reglementează obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției și prevede că acesta are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și privește felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia, respectiv felul măsurii educative ori, după caz, soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.

Art. 480 alin. (1) din C. proc. pen., acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia numai cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani.

(2) Acordul de recunoaștere a vinovăției se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului. La încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, asistența juridică este obligatorie.

(4) Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Pentru inculpații minori se va ține seama de aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime.

Art. 481 din C. proc. pen. reglementează forma acordului de recunoaștere a vinovăției, în sensul că acesta se încheie în formă scrisă.

Art. 482 din C. proc. pen., acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde:

a) data și locul încheierii;

b) numele, prenumele și calitatea celor între care se încheie;

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

c) date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la art. 107 alin. (1);

d) descrierea faptei ce formează obiectul acordului;

e) încadrarea juridică a faptei și pedeapsa prevăzută de lege;

f) probele și mijloacele de probă;

g) declarația expresă a inculpatului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală;

h) felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat;

i) semnăturile procurorului, ale inculpatului și ale avocatului.

Art. 485 alin. (1) din C. proc. pen., instanța, analizând acordul, pronunță una dintre următoarele soluții:

a) admite acordul de recunoaștere a vinovăției și pronunță soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 – 482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului;

b) respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 – 482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

Criticile inculpatului A.:

Inculpatul A. a invocat, în esență, lipsa gravității faptei dedusă din lipsa urmărilor produse ca urmare a săvârșirii infracțiunii.

Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Prin Decizia nr. 157 din 11 februarie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, în baza art. 336 alin. (1) din C. pen., a condamnă pe inculpatul E.. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, iar în baza art. 83 din C. pen., a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani stabilit conform art. 84 din C. pen. Ca situație de fapt, s-a reținut că inculpatul E., în data de 15.10.2015, în jurul orelor 16:25, a condus pe drumurile publice autovehiculul marca x, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge, (conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din 16.10.2015, cantitatea de alcool exprimată în g la 1.000 ml sânge din probele biologice aparținând inculpatului a fost de 2,25 g‰ pentru proba I cu ora de recoltare 18,30, respectiv de 2,05 g‰ pentru proba II cu ora de recoltare 19,30) și, după ce la intersecția străzii Republicii cu varianta străzii Republicii din orașul Buhuși, județul Bacău a fost implicat într-un eveniment rutier, având ca rezultat și vătămarea corporală a lui F.

Prin Decizia nr. 215/A din data de 13 septembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 396 alin. (1) și (4) din C. proc. pen. raportat la art. 83 din C. pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului G., pedeapsa de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., iar, în temeiul art. 83 alin. (1) din C. proc. pen., s-a dispus amânarea aplicării acestei pedepse pe un termen de supraveghere de 2 ani. Ca situație de fapt, s-a reținut că la data de 23.02.2017, pe Calea x la intersecția cu str. x, în jurul orei 01:43, a condus autoturismul, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0,80 g/L (fapt confirmat de rezultatului testării respirației cu aparatul alcooltest Printer – 0,82 mg/L și de rezultatul probelor biologice de sânge: 1,65g/L prima probă, recoltată la ora 03:05 și 1,50 gr/L la a doua probă, recoltată la ora 04:05).

Prin Decizia nr. 5/A din 9 ianuarie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, s-a stabilit pedeapsa de 8 luni închisoare pentru inculpatul H., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., în baza art. 83 alin. (1) din C. pen. a dispus amânarea aplicării pedepsei cu închisoare, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani. Ca situație de fapt, s-a reținut că la data de 22 iunie 2016, (ora 12,45) a condus autoturismul marca x, din localitatea Vama Veche, județul Constanța, către municipiul Bacău, fiind depistat pe raza județului Vrancea, cu o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (respectiv 1,50 gr‰).

Prin Decizia nr. 295/A din 08 septembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, în baza art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului I.. la pedeapsa de 8 luni închisoare, iar în baza art. 83 din C. pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 din C. pen. Ca situație de fapt, s-a reținut că, în noaptea de 21/22 ianuarie 2017, în jurul orei 04:35 inculpatul a condus autoturismul marca x, pe strada x din municipiul Craiova având o alcoolemie de 1,30 g‰.

Prin Decizia nr. 181/A din 23 mai 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, în baza art. 396 alin. (4) din C. proc. pen. raportat la art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., s-a stabilit pedeapsa principală de 8 (opt) luni închisoare față de inculpatul M.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, iar în baza art. 83 alin. (1) și art. 84 alin. (1) din C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei principale pe un termen de supraveghere de 2 ani. Ca situație de fapt, s-a reținut că, în data de 18.12.2015, în jurul orelor 02:15, inculpatul, avocat în Baroul Timiș, a condus autoturismul x, pe str. x din Timișoara, având în aerul expirat o cantitate de 1,05 mg/l alcool pur și o alcoolemie de 2,80 gr‰, fiind depistat de către organele de poliție din cauză că a intrat în coliziune cu soclul unei fântâni arteziene, aflată în mijlocul sensului giratoriu de la intersecția str. x cu bd. x.

Prin Decizia nr. 109/A din data de 04 aprilie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, în baza art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 374 alin. (4), art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul J., la pedeapsa închisorii de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice, iar în baza art. 83 alin. (1), art. 84 din C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Ca situație de fapt, s-a reținut că, în data de 14.08.2016, în jurul orei 00:45, inculpatul a condus pe B-dul x din municipiul Brașov, autoturismul marca x, fiind sub influența băuturilor alcoolice, fiind testat cu aparatul alcooltest, care a indicat la ora 00:47 o alcoolemie de 0,51 mg/l în aerul pur expirat, împrejurare în care inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic de Urgență Brașov, unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, conform buletinelor de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1333/T, 1334/T/16.08.2016, inculpatul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (1,00 g/l la ora 01:10 și 0,90 g/l la ora 02:10).

Prin Decizia nr. 59/A din 17 februarie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015, s-a dispus condamnarea inculpatului K.. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., la pedeapsa de 20.000 RON amendă, reținându-se ca situație de fapt că, inculpatul la data de 23.02.2015, în jurul orei 20:30, a condus pe strada x din municipiul Rădăuți, autoturismul marca x, având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 2,25 g/l (la prima recoltare, ora 21:40) și de 2,10 g/l (la a doua probă, ora 22:40).

Prin Decizia nr. 201/A din 04 iunie 2015, pronunțată în dosarul nr. x/2015, în baza art. 485 alin. (1) lit. a) raportat la art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției din data de 14 ianuarie 2015, încheiat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești cu inculpatul L., iar în baza art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului L. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, iar în temeiul art. 861 din C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe o durată de 3 ani și 4 luni, termen de încercare stabilit în baza art. 862 din C. pen. anterior. Ca situație de fapt, s-a reținut că la data de 11.12.2013, orele 21:35, inculpatul a condus pe drumurile publice, pe raza municipiului Pitești, str. x, autoturismul, având o alcoolemie de 1,80 gr./1000 ml.

Prin Decizia nr. 247/A din 09 septembrie 2014, pronunțată în dosarul nr. x/2014, instanța a dispus condamnarea inculpatului M.. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzut de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea art. din 5 C. pen., art. 375 alin. (1) raportat la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 81 și 82 din C. pen. din 1969, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani și 6 luni, termen de încercare. Ca situație de fapt, s-a reținut că, la data de 06 aprilie 2013, în jurul orei 22:45, inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul marca x, având la momentul recoltării probelor biologice o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 2,20 g/l alcool pur în sânge – la prima probă prelevată și 2,00 g/l alcool pur în sânge la a doua probă prelevată, în aceste împrejurări provocând pe Calea x din municipiul București, sector 4 un eveniment rutier, lovind un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x, care era parcat pe partea dreaptă a carosabilului.

Jurisprudența invocată de inculpat

În susținerea apelului, inculpatul a invocat ca jurisprudență o cauză în care s-a încheiat un acord de recunoaștere cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București prin care s-a stabilit că scopul procesului penal poate fi atins prin renunțarea la aplicarea pedepsei, precum și sentința penală nr. 251 din 05.10.2016, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț și decizia penală nr. 104/A din 19 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Oradea.

Prin sentința penală 251 din data de 05.10.2016, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț, în dosarul nr. x/2016, în baza art. 396 alin. (1) și (3) din C. proc. pen. raportat la art. 80 din C. pen., s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul, N., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge” prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., reținându-se că, la data de 30.08.2015, a condus pe drumul public DJ 157F, în localitatea Leghin, com. Pipirig, jud. Neamț, autoturismul marca x, în condițiile în care avea în sânge o alcoolemie de peste 0,80 g‰, respectiv 1,30 g‰ (conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. A12/1272 A din 02.09.2015 al SJML Neamț, inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 1,30 g‰ alcool pur în sânge la prima probă și 1,15 g‰ alcool pur în sânge la a doua probă).

Prin Decizia nr. 104/A din 19 februarie 2020, Curtea de Apel Oradea, în baza art. 396 alin. (3) din C. proc. pen. raportat la art. 80 din C. pen., a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul O., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., reținându-se că, în data de 11.04.2019, în jurul orei 00:00, a condus tractorul pe DJ 764 K având o alcoolemie de 1,30 g‰ alcool pur în sânge la recoltarea primei probe, la ora 03:35, respectiv 1,20 g‰ alcool pur în sânge la recoltarea celei de-a doua probe, la ora 04:35.

Evaluarea instanței de apel:

Acordul de recunoaștere a vinovăției constituie o procedură specială, în cadrul căreia se disting două etape: prima implică manifestarea de voință a inculpatului și a procurorului, care trebuie să intervină în faza de urmărire penală, în urma căreia se încheie un acord între procuror și inculpat, ce constituie o veritabilă „convenție de drept penal”. Cea de-a doua etapă se desfășoară în fața instanței de judecată, fără întocmirea rechizitoriului și fără parcurgerea camerei preliminare.

Acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat în cursul urmăririi penale este un „element de justiție negociată”, căci felul, cuantumul și modul de executare a pedepsei se stabilesc prin negociere între procuror și inculpat, instanța neputând, cu ocazia verificării acordului, să aplice o sancțiune mai grea. Instanța verifică acordul de recunoaștere încheiat între procuror și inculpat și, în cazul în care acordul îndeplinește condițiile de legalitate, iar soluția propusă prin acord nu este prea blândă, admite acordul și, pronunță o soluție de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, fără să poată crea o situație mai grea inculpatului decât cea asupra căreia s-a ajuns la acord, în caz contrar, respinge acordul și trimite cauza în vederea continuării urmăririi penale. În acest fel, inculpatul are oportunitatea de a negocia cu procurorul condițiile acordului său, participând astfel la procesul decizional de stabilire a pedepsei, beneficiu ce nu mai este prevăzut la soluționarea cauzei după sesizarea prin rechizitoriu (Curtea Constituțională, Decizia nr. 350 din 11 mai 2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 595 din 25.07.2017, par. 18 – 19).

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de fond a considerat că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 478 – 482 din C. proc. pen. pentru a se admite acordul de recunoaștere a vinovăției apreciind că din probele administrate nu rezultă date cu privire la alcoolemia inculpatului la momentul opririi sale în trafic, momentul cu relevanță juridică, nefiind administrată în cursul urmăririi penale o expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemiei. În egală măsură, a apreciat că soluția dispusă prin acordul de recunoaștere este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii cercetate.

Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției, instanța de control judiciar constată că, din punct de vedere formal, acesta respectă dispozițiile art. 478 – 482 din C. proc. pen., în sensul că este încheiat după punerea în mișcare a acțiunii penale, este avizat de procurorul ierarhic superior, infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzute de art. 336 din C. pen. prevede o pedeapsă cuprinsă între 1 și 5 ani închisoare sau amendă) și cuprinde mențiunile expres prevăzute de art. 482 din C. proc. pen.

În ceea ce privește nelegalitatea acordului de recunoaștere cu referire la mențiunile efectuate de judecătorul fondului cu privire la faptul că nu rezultă date cu privire la alcoolemia inculpatului la momentul opririi sale în trafic întrucât nu a fost administrată în cursul urmăririi penale o expertiză privind calculul retroactiv al alcoolemiei, instanța de control judiciar apreciază că aceste aspecte urmează a fi lămurite de către procuror cu ocazia reluării și completării urmăririi penale. La momentul emiterii soluției ori semnării acordului, toate chestiunile de fapt ori de drept, relevante cauzei, trebuie să fi fost deslușite pe baza probatoriului util și specific fazei pendinte.

În aceste limite, instanța de apel constată că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 480 alin. (2), din probele administrate, rezultând suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului.

În aplicarea dispozițiilor art. 485 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază, în acord cu prima instanță, că pedeapsa negociată prin acordul de recunoaștere este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.

Cu privire la dispozițiile art. 485 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., Curtea Constituțională a reținut că reglementarea intervenției instanței, prin respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției, în situația în care aceasta constată că, prin acordul încheiat între procuror și inculpat, s-a ajuns la o soluție nejustificat de blândă, este expresia încercării legiuitorului de a realiza un just echilibru între aplicarea principiului legalității și cea a principiului oportunității. Astfel, textul criticat are ca scop atenuarea caracterului convențional al acordului de recunoaștere a vinovăției, prin sporirea rolului judecătorului în procesul de individualizare a pedepsei, acesta având dreptul de a interveni atunci când pedeapsa stabilită de părțile acordului este disproporționat de ușoară, prin raportare la gravitatea infracțiunii și la periculozitatea infractorului (Curtea Constituțională, Decizia nr. 690 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 22.02.2017, par. 28).

Instanța, evaluând coroborat ansamblul criteriilor enumerate în normele anterior evocate, apreciază că individualizarea realizată pe calea acordului de recunoaștere a vinovăției nu este suficientă pentru atingerea scopului sancțiunii, restabilirii ordinii de drept încălcate și realizării unei justiții eficiente și predictibile. Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 336 din C. pen., este una de pericol, care poate periclita integritatea corporală, sănătatea ori chiar viața participanților la traficul rutier, iar prin pronunțarea unei sancțiuni ori soluții prea blânde s-ar manifesta o îngăduință excesivă ce nu ar avea efect preventiv și ar scăpa jurisprudenței constante anterioare ce indică limitele reacției judiciare coerente și necesare.

Concentrația de alcool din sângele inculpatului (1,43 g‰), conducerea autoturismului pe drumurile publice în interiorul unui oraș, respectiv municipiul București, în locuri intens circulate, între Piața Victoriei și Piața Charles de Gaulle, distanța parcursă efectiv de către inculpat, dublate de conduita constând în încercarea de sustragere prin lipsa reacției, opririi la semnalul agenților de poliție cu consecința inevitabilă și necesară, la acel moment, a urmăririi în trafic și interceptării sale, sunt argumente care relevă gradul ridicat de periculozitate socială a faptei comise și care radiază și asupra persoanei inculpatului.

Înalta Curte constată că lipsa urmărilor produse, invocată de inculpat în susținerea pericolului scăzut al faptei, s-a datorat hazardului, concentrația semnificativă de alcool și modalitatea de acțiune infirmându-i apărarea.

De asemenea, calitatea de avocat a fost considerată de apărare ca un element ce demonstrează întrunirea condiției impuse de art. 80 alin. (1) lit. b) din C. pen., utilă caracterizării persoanei infractorului, conduitei avută anterior săvârșirii infracțiunii, eforturilor depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și utilă evaluării posibilității sale de îndreptare.

Sub acest aspect, Înalta Curte apreciază că în calitatea sa de avocat, profesie ce reclamă, valori morale asumate și practicate și care creează premisele înțelegerii profunde a fenomenului infracțional și consecințelor sale, inculpatul trebuia să conștientizeze gravitatea faptelor și urmările reale, inclusiv în planul răspunderii penale.

Conduita corectă anterior activității infracționale se înscrie în parametrii de normalitate ce nu pot orienta eficient soluția. De asemenea, profesia liberală nu este aptă ori suficientă pentru a orienta soluția în sensul solicitat de inculpat, după cum nu a fost suficientă pentru înghețarea trecerii sale la act.

De altfel, tocmai conduita acestuia, constând în ignorarea semnalelor de oprire ale agenților de poliție, este aptă și suficientă constatării înlăturării condițiilor enumerate de art. 80 alin. (1) lit. b) din C. pen., ce vizează eforturile personale depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiuni, modalitatea în care inculpatul a înțeles să acționeze demonstrând o încercare de a se eschiva sau de a împiedica tragerea sa la răspundere penală.

Înalta Curte constată că atitudinea sinceră, constând în recunoașterea faptei fără o colaborare reală cu organul judiciar ce a administrat probele suficiente pentru demonstrarea condițiilor angajării răspunderii penale, poate constitui doar o premisă a inițierii unui acord de recunoaștere a vinovăției, fără valențe reale în orientarea soluției.

În egală măsură, instanța de control judiciar are în vedere jurisprudența instanței supreme, anterior evocată, care susține, în cazuri similare, stabilirea unei pedepse și dispunerea amânării aplicării acesteia, în condițiile art. 83 din C. pen., în situații în care valoarea alcoolemiei se situa în apropiere de limita minimă și fără alte elemente de fapt care să sporească gravitatea actului ilicit.

Jurisprudența invocată de inculpat în susținerea apărării (2 hotărâri expuse anterior) vizează situații faptice tipice, cu concentrații alcoolice spre limita invocată de text. Situația inculpatului se detașează însă de această jurisprudență în condițiile amplificării actului ilicit de încercarea de a se sustrage solicitării agenților de poliție de a opri, ipoteză ce a agravat considerabil conduita infracțională. De altfel, pentru ipoteze similare concentrației avute de inculpat, fără a se reține încercări de sustragere de la verificarea de către agenții de poliție, jurisprudența a evidențiat repetat soluția amânării aplicării pedepsei.

În plus, se constată că în cauza invocată de inculpat în care s-a încheiat un acord de recunoaștere cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și prin care s-a stabilit că scopul procesului penal poate fi atins prin renunțarea la aplicarea pedepsei, dosar nr. x/2019, inculpatul s-a mărginit la a face referire la un site care prezenta această speță. Verificările efectuate de instanță prin intermediul aplicației ECRIS, după numărul dosarului de urmărire penală indicat de inculpat, nu au condus la identificarea dosarului de instanță.

În raport de cele anterior expuse, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanță a respins acordul de recunoaștere a vinovăției, apreciind soluția prea blândă în raport cu conduita ilicită dovedită.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul inculpat A. împotriva sentinței penale nr. 83 din data de 17 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

În temeiul prevederilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Acordul de recunoaștere a vinovăției. Recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală was last modified: iulie 24th, 2023 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.