Tentativă de furt prin efracţie, escaladare sau folosire de chei false și constituire de grup infracţional organizat (NCPP)

28 oct. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 171

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 108/2020

NCPP: art. 142 alin. (2), art. 154 alin. (2), art. 597 alin. (1) sau (6), art. 598 alin. (1) lit. d); L. nr. 254/2013: art. 551

Conferința națională de Drept Penal al Afacerilor, ediția a VIII-a, ON-LINE

Condamnatul A. a fost transferat într-un penitenciar din România, fiind încarcerat la Penitenciarul Pelendava Craiova, în vederea continuării executării pedepsei de 42 luni (1.260 zile) închisoare, aplicată printr-o hotărâre judecătorească străină și recunoscută prin Sentința penală nr. 89 din 27 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin Decizia nr. 145/A din 18 aprilie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pentru săvârșirea pe teritoriul Belgiei a trei infracțiuni de furt prin efracție, escaladare sau folosire de chei false, trei infracțiuni de tentativă de furt prin efracție, escaladare sau folosire de chei false, o infracțiune de constituire de grup infracțional organizat și o infracțiune de furt, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 92 din 19 aprilie 2019 de Curtea de Apel Craiova.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 12.09.2019, precizată verbal la termenul de judecată din 27.09.2019, condamnatul A. a solicitat deducerea din pedeapsa de 42 luni (1.260 zile) închisoare a zilelor executate în condiții necorespunzătoare, potrivit dispozițiilor Legii nr. 169/2017, cu privire la perioada executată în intervalul 2013 – 2015. Practic, pe calea contestației la executare întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., condamnatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, introduse prin Legea nr. 169/2017, dispoziții care reglementează o măsură compensatorie în favoarea persoanelor care au executat pedepse ori măsuri preventive privative de libertate în condiții necorespunzătoare, prin cazarea în centre de detenție ori de reținere și arestare preventivă lipsite de condițiile impuse de standardele europene; în esență, această măsură presupune considerarea ca executate, suplimentar, a 6 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare începând cu 24.07.2012, cu consecințe asupra cuantumului pedepsei ce se execută.

Conform art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face „când se invocă amnistia, prescripția grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei”. Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d), contestația la executare se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), respectiv instanța de executare sau instanța egală în grad cu instanța de executare, în a cărei raza se află locul de deținere.

Condamnatul A. se află, într-adevăr, în executarea unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis de către Curtea de Apel Craiova, însă Judecătoria Craiova a apreciat greșit că instanței care a emis mandatul de executare îi revine competența de soluționare a contestației la executare, ca instanță de executare, conform prevederilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (1) C. proc. pen., având în vedere că, în cauză, nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 154 alin. (2) (art. 142 alin. (2) înainte de renumerotare) din Legea nr. 302/2004, republicată, care stabilesc competența curții de apel doar în cazul în care se cere recunoașterea și punerea în executare, pe teritoriul României, a hotărârilor judecătorești străine, în vederea transferării persoanei condamnate, sau în vederea executării în regim de detenție a pedepsei.

În acest sens, se are în vedere și Decizia nr. 1 din 22.02.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii, în considerentele căreia s-a remarcat faptul că, potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, curtea de apel dobândește atribuții specifice instanței de executare, respectiv de modificare a pedepsei, numai dacă ulterior recunoașterii unei hotărâri judecătorești străine același stat emitent transmite o nouă cerere de recunoaștere a unei hotărâri privind aceeași persoană, potrivit art. 160 alin. (7) coroborat cu art. 154 alin. (13) lit. b), ceea ce înseamnă, per a contrario, că pentru celelalte situații caracteristice materiei executării competența se va stabili potrivit normelor de drept comun în materie.

În aceste condiții, având în vedere obiectul cererii formulată de condamnat, aceasta având caracterul unei cereri incidentale intervenite pe parcursul executării mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în urma recunoașterii hotărârii penale străine de condamnare, Înalta Curte constată că, în mod corect, Curtea de Apel Craiova a reținut că nu are competența unei instanțe de executare, o astfel de competență revenind judecătoriei, potrivit normelor procesuale de drept comun, raportat la infracțiunile pentru care cetățeanul român A. a fost condamnat prin hotărârea judecătorească străină, recunoscută conform legislației române.

În consecință, Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza privind pe condamnatul A. este Judecătoria Craiova, instanță căreia îi va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.

Tentativă de furt prin efracție, escaladare sau folosire de chei false și constituire de grup infracțional organizat (NCPP) was last modified: octombrie 27th, 2020 by Redacția ProLege

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter