Solicitarea deducerii din pedeapsa închisorii a tuturor perioadelor de arestare preventivă pe care persoana condamnată le-a executat în baza mandatului de arestare preventivă (NCP, NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 416/2021

NCPP: art. 51 alin. (6), art. 275 alin. (3), art. 598 alin. (1) lit. d); NCP: art. 44 alin. (2), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b), art. 96 alin. (4)

Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este contestația la executare formulată de Biroul de executări penale din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București privind pe persoana condamnată A..

Contestația la executare a fost întemeiată pe cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., solicitându-se analizarea situației juridice a persoanei condamnate A., întrucât există neconcordanțe între mențiunile Sentinței penale nr. 3224 din 27.12.2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr. x/2020, privind pe inculpata A. și evidențele penitenciarului, în ceea ce privește perioada dedusă ca urmare a executării măsurilor preventive.

Înalta Curte constată că, în realitate, prin contestația la executare formulată, se solicită deducerea din pedeapsa închisorii, aplicată de Judecătoria Sectorului 4 București prin Sentința penală nr. 3224 din 27.12.2020, a tuturor perioadelor de arestare preventivă pe care persoana condamnată le-a executat în baza mandatului de arestare preventivă emis de Judecătoria Sectorului 3 București, măsurile preventive fiind dispuse în cauza în care s-a pronunțat Sentința nr. 519/27.06.2018.

Astfel, prin Sentința penală nr. 3224 din 27.12.2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București, inculpata A. a fost condamnată la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, s-a constatat că această infracțiune este săvârșită în stare de pluralitate intermediară în raport cu infracțiunile pentru care a fost condamnată inculpata prin Sentința penală nr. 519 din 27.06.2018 a Judecătoriei Sector 3 București, definitivă prin decizia penală nr. 239/A/25.02.2019 a Curții de Apel București, modificată prin Decizia penală nr. 455/RC/26.11.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar în temeiul art. 96 alin. (4) din C. pen. a fost revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 7 luni și 10 zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 519/27.06.2018 a Judecătoriei Sector 3 București.

A fost descontopită pedeapsa principală de 7 luni și 10 zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 519/27.06.2018 a Judecătoriei Sector 3 București, în componentele sale: pedeapsa de 6 luni închisoare; pedeapsa de 4 luni închisoare și sporul obligatoriu de 1 lună și 10 zile închisoare.

În temeiul art. 44 alin. (2), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. au fost contopite pedepsele anterior menționate în pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care a fost adăugat un spor obligatoriu de 3 luni și 10 zile închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 1 an și 10 zile închisoare.

În baza art. 72 din C. pen. a fost dedusă din pedeapsa stabilită reținerea de la data de 9.01.2018, arestarea preventivă de la data de 17.02.2018 la 27.06.2018 inclusiv și reținerea de la 18.06.2020, ora 13:30 la 19.06.2020, ora 10:30.

Ceea ce se invocă pe calea contestației este faptul că perioada dedusă din durata pedepsei rezultante nu corespunde în totalitate cu cea menționată în evidențele penitenciarului, în sensul în care persoana condamnată apare ca fiind arestată preventiv începând cu data de 17.01.2018, iar nu cu data de 17.02.2018, cum este consemnat în hotărâre.

Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestația la executare se întemeiază pe art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. atunci când durata arestării preventive a fost dedusă în mod greșit înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare contestate, în această ipoteză fiind vorba despre o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută (a se vedea, exemplificativ, Decizia penală nr. 167/12.01.2006; Decizia penală nr. 402/26.11.2014; încheierea 131/26.03.2019).

Prin urmare, având în vedere că ceea ce se solicită este clarificarea perioadelor măsurilor preventive deduse din executarea pedepsei principale rezultante aplicate prin Sentința penală nr. 3224 din 27.12.2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București, temeiul de drept al contestației la executare este cel prevăzut de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., situație în care, potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., competența de soluționare aparține instanței a cărei hotărâre se execută.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe persoana condamnată A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) din același cod, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.