Solicitare privind rezilierea contractului de arendă. Stabilirea competenței materiale şi teritoriale în soluţionarea pricinii

• NCPC: art. 107 alin. (1)
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)
• NCPC: art. 94 alin. (1) lit. k)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția a II a civilă la data de 05.05.2021 sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., anularea rezilierii contractului de arendă nr. x/19.08.2020.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 375 din 23 februarie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov, pentru următoarele argumente:

Obiectul cauzei îl constituie solicitarea reclamantei S.C. A. S.R.L. de anulare a rezilierii contractului de arendă nr. x/19.08.2020, contract încheiat între părți pe o perioadă de 10 ani, prin care reclamanta a primit în exploatare o suprafață de 481,2916 ha teren.

Potrivit acestui contract, nivelul arendei este de 120 de euro pe hectar pe an, pentru anii 2021 și 2023, așa cum rezultă din dispozițiile art. 7 alin. (1) din contract dar și din ordinele de plată a tranșelor respective, cuantumul unei singure tranșe fiind de peste 170.000 RON.

Raportând această sumă la suprafața de teren obiect al contractului de arendă (481,2916 ha), rezultă că valoarea contractului depășește cu mult cuantumul de 200.000 RON ce ar atrage competența judecătoriei în soluționarea cauzei.

Așadar, în lumina dispozițiilor art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ., competența materială astfel cum este determinată de dimensiunea pretențiilor deduse judecății, aparține tribunalului, iar nu judecătoriei.

În ceea ce privește competența teritorială, în lipsa inserării în contractul de arendă a unei clauze atributive de competență (cum este cazul în speță), în cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.

Potrivit actelor dosarului, domiciliul pârâtului B., se află în orașul Otopeni, județul Ilfov, localitate aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului Ilfov, astfel încât instanța competentă teritorial să soluționeze pricina este aceasta.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența în favoarea Tribunalului Ilfov, instanță competentă material și teritorial în soluționarea pricinii, potrivit celor arătate.

Sursa informației: www.scj.ro.