Solicitare privind obţinerea drepturilor salariale calculate aferente funcţiei de conducere ocupată temporar. Competenţa materială de soluționare a litigiilor în materia raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici (NCPC, L. nr. 554/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 1426/2021

NCPC: art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1); C. administrativ: art. 536; L. nr. 554/2004: art. 10 alin. (3) 

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2) și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea de anulare a Ordinului nr. 3393/1.09.2020 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin care s-a dispus ca începând cu 1.09.2020 să își înceteze aplicabilitatea prevederile Ordinului 690/2020 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin care reclamanta a fost promovată temporar, pe o perioadă de maxim 6 luni în funcția publică de conducere vacantă de șef birou vamal la Biroul Vamal de Frontieră gradul I Moravița – Direcția Regională Vamală din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara.

Din modul în care reclamanta și-a motivat în fapt și în drept pretențiile deduse judecății, rezultă că folosul practic, direct și imediat pe care îl urmărește și, implicit, obiectul principal al acțiunii, îl reprezintă obținerea drepturilor salariale calculate aferente funcției de conducere pentru intervalul de timp de 6 luni pentru care s-a emis Ordinul 690/10.03.2020.

În acest context, Înalta Curte reține că pentru determinarea instanței competente material să soluționeze prezentul litigiu, prezintă relevanță natura dreptului pretins de către reclamantă, dar și cea a raporturilor juridice dintre autoritatea pârâtă chemată în judecată și inițiatoarea acțiunii judecătorești.

Reclamanta are calitatea de funcționar public, statutul său fiind reglementat de Legea 188/1999, respectiv de H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

În materia raporturilor de serviciu ale funcționarului public, deci inclusiv in ceea ce privește prezenta acțiune, care urmărește acordarea unor drepturilor salariale, competența materială de a soluționa litigiul în primă instanță revine secțiilor de contencios administrativ ale tribunalelor competente teritorial.

Acest raționament echivalează cu interpretarea că potrivit dispozițiilor art. 536 din Codul administrativ „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe”.

Codul administrativ adoptat prin Ordonanța de urgență nr. 57/2019 reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcționarii publici, ordonanță care, la rândul ei se completează cu legea nr. 554/2004 ce reprezintă dreptul comun mai larg în materie de contencios administrativ, fiind stabilită astfel o competență generală de soluționare a unei sfere largi de raporturi juridice in favoarea tribunalului, ca instanță de drept comun.

În raport de obiectul litigiului, sub aspectul competenței de soluționare, raportat și la efectele hotărârii, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 536 din Codul administrativ, mai sus redate, coroborate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel încât, competența materială și teritorială în soluționarea prezentei cauze aparține Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal, în a cărui rază teritorială se află domiciliul reclamantei, neavând relevanță rangul instituției angajatoare în cadrul autorităților publice.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.

Sursa informației: www.scj.ro.