Solicitare de exercitare exclusivă a autorităţii părinteşti de către reclamantă şi modificarea programului de păstrare a legăturilor personale dintre pârât şi copil. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• NCPC: art. 1072 alin. (1)
• NCPC: art. 114 alin. (1)
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad la data de 22.10.2020 sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se dispună exercitarea autorității părintești de către reclamantă, în mod exclusiv, cu privire la copilul C., și modificarea programului de păstrare a legăturilor personale dintre pârât și copil.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 403 C. civ., art. 223 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 45 din 19 ianuarie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, pentru următoarele argumente:

Obiectul cauzei îl reprezintă solicitarea de exercitare exclusivă a autorității părintești de către reclamanta A. cu privire la minora C., și modificarea programului de păstrare a legăturilor personale dintre pârât și copil.

Instanțele și-au declinat reciproc competența relativ la domiciliul minorei care, deși născută pe teritoriul României și figurând cu domiciliul în Timișoara (potrivit referatului de anchetă socială), locuiește cu mama sa, în Germania, fiind luată în evidență de autoritățile germane drept cetățean UE cu reședința în Germania, din data de 15.09.2020, moment anterior introducerii cererii de chemare în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 9, alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2.210/2003, „În cazul în care copilul se mută în mod legal dintr-un stat membru în altul și dobândește o nouă reședință obișnuită, instanțele judecătorești din statul membru al fostei reședințe obișnuite a copilului își păstrează competența, prin derogare de la articolul 8, pe o perioadă de trei luni de la mutare, pentru modificarea unei hotărâri privind dreptul de vizită pronunțată în acest stat membru înainte de mutarea copilului, în cazul în care titularul dreptului de vizită în temeiul hotărârii privind dreptul de vizită continuă să locuiască în mod obișnuit în statul membru al fostei reședințe obișnuite a copilului”.

Aceste dispoziții regulamentare statuează asupra competenței jurisdicționale internaționale atunci când elementul de extraneitate decurge din schimbarea reședinței minorului într-un stat membru, cu mai puțin de 3 luni față de data formulării cererii de chemare în judecată, în sensul păstrării competenței instanței „din statul membru al fostei reședințe obișnuite a copilului”.

Nu este vorba, așadar, despre instituirea unor criterii de determinare a competenței teritoriale ori materiale aplicabile în statul membru-care sunt cele prevăzute de legislația internă-ci doar de reglementarea competenței jurisdicționale internaționale, în favoarea statului fostei reședințe obișnuite a minorului (când modificarea acestui element a avut loc în ultimele 3 luni dinaintea sesizării instanței).

În ce privește stabilirea competenței interne, ea se face după regulile prevăzute de art. 1072 alin. (1) C. proc. civ., respectiv, potrivit regulilor în materie, care sunt cele date de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în măsura în care este posibil acest lucru (pentru că există domiciliul/reședința persoanei ocrotite pe teritoriul țării), respectiv ale art. 1072 alin. (2) C. proc. civ., dacă în aplicarea prevederilor alin. (1) ale acestui text nu se poate identifica instanța competentă să judece cauza (situație în care cererea va fi îndreptată la Judecătoria Sector 1 București, sau, după caz, la Tribunalul București).

Cum în speță nu se poate identifica instanța competentă teritorial potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ. în soluționarea pricinii, întrucât minorul aflat în grija mamei locuiește efectiv, împreună cu aceasta, pe teritoriul statului german, în cauză devin incidente dispozițiile legale anterior menționate, respectiv art. 1072 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează competența de soluționare în asemenea situații.

Ca atare, față de conținutul art. 1072 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Sursa informației: www.scj.ro.