Ședințe ÎCCJ (HP) – 7 iunie 2021

Înalta Curte de Casație și Justiție (www.scj.ro) a publicat listele ședințelor publice din 7 iunie 2021, atât pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materia contenciosului administrativ și fiscal, cât și pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.

În continuare, vă prezentăm lista sesizărilor ce vor fi dezbătute în fiecare dintre aceste ședințe.

HP

Materia contenciosului administrativ și fiscal

Astfel, la data de 7 iunie 2021 se vor dezbate următoarele sesizări în materia contenciosului adiministrativ și fiscal, cu privire la:

– În interpretarea și aplicarea art. 50 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, noțiunea de „nerespectarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonanță privind acordarea creditului direct pentru producție” trebuie interpretată în sensul în care Comisia de Soluționare a Contestațiilor constituite în cadrul Ministerului Culturii are atribuția de a reevalua scenariile proiectelor cinematografice?;

–  Art. 50 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005 se poate interpreta în sensul în care participanții la Concursul de selecție a proiectelor cinematografice organizat de Centrul Național al Cinematografiei au deschisă calea contestației în ceea ce privește evaluarea propriu-zisă a proiectelor cinematografice (calitate scenariu, calitate regizor, calitate producător)?

–  Art. 50 din O.G. nr. 39/2005 poate fi interpretat în sensul în care Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Culturii are atribuția de a reevalua scenariile proiectelor cinematografice înscrise în Concurs?

Materie civilă

Astfel, la data de 7 iunie 2021 se vor dezbate următoarele sesizări în materie civilă, cu privire la:

Secțiile unite

− Interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 3 din H.G. nr. 1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, în sensul de a se stabili dacă drepturile bănești reglementate de aceste prevederi (diurna în valută și suma pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere) trebuie acordate de Statul Român necondiționat de plata acelorași drepturi de către organizațiile internaționale sub egida cărora se desfășoară misiunea, chiar și sub o altă denumire și într-un alt cuantum, dar în același scop.

− Modul de interpretare a dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv să se stabilească dacă creditorul poate solicita fixarea sumei definitive  ce i se datorează de către debitor cu titlu de penalități și în ipoteza in care debitorul execută obligația în mai puțin de 3 luni de la data comunicării încheierii pronunțate în baza alin. (2) sau (3) a art. 906 C. proc. civ.

− Dacă prin raportare la dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispozițiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea O.U.G. nr. 99/2016, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată și suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispozițiile art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015. 

Secția I civilă

− Interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/29.10.2020, în sensul de a lămuri dacă aceste prevederi se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în calea de atac a apelului, în raport de considerentele Deciziei nr. 80/12.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent pentru soluționarea unor chestiuni de drept.

− Art. 55 alin. (1) din Codul familiei (Legea nr. 4/1953), în forma anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 288/1997, Monitorul Oficial nr. 749 din 5 noiembrie 2007, își menține aplicabilitatea având în vedere art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale interpretat în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului?

− Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 3 pct. 6 din același act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul de a se stabili dacă, în situația în care titularul care beneficiază de o hotărâre judecătorească irevocabilă de obligare a comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la întocmirea documentației necesare și de obligare a comisiei județene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la emiterea titlului de proprietate asupra unui teren determinat ca suprafață și amplasament, a înstrăinat drepturile litigioase care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății anterior emiterii titlului de proprietate și punerii în posesie, dar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cesionarul, ca persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, are dreptul exclusiv la măsura reparatorie prevăzută de noua lege de reparație constând în compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2) – (4) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare sau are dreptul la emiterea titlului de proprietate și punerea în posesie asupra terenului.

Secția a II-a civilă

− Interpretarea prevederilor dispozițiilor art. 123 alin. (1) și (3) din Legea nr. 85/2014, în ceea ce privește: admisibilitatea acțiunilor de reziliere a contractelor cu executare succesivă, menținute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar după momentul deschiderii procedurii insolvenței, pentru nerespectarea de către pârâtul debitor a obligațiilor contractuale, nerespectare a obligațiilor datând din perioada anterioară a deschiderii procedurii insolvenței; dacă textul art. 123 din Legea nr. 85/2014, prin expresiile ”contractele în derulare se consideră menținute” [(alin. (1)] și ”Ulterior menținerii contractului, cocontractantul poate solicita rezilierea acestuia pentru culpa debitorului, soluționarea cererii făcându-se de judecătorul-sindic” [alin. (3) teza finală], precum și prin întreaga modalitate de reglementare, se interpretează în sensul că exercitarea opțiunii de continuare a contractelor lipsește de sancțiune neexecutările anterioare deschiderii procedurii insolvenței, determinând așadar inadmisibilitatea promovării sau continuării acțiunilor de reziliere bazate pe astfel de neexecutări.

− Dacă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 2279 și art. 2321 Cod civil 2009, se poate reține caracterul de titlu executoriu al scrisorii de garanție bancară

− Cum se interpretează prevederile art. 5 alin. (1) pct. 21 și art. 123 alin. (9) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv dacă constituie creanță curentă dobânzile care curg după deschiderea procedurii în situația contractului de credit (încheiat anterior cererii de deschidere a procedurii, dar menținut după deschiderea procedurii) cu dobândă stabilită în funcție de un indice de referință periodic și care nu este cunoscut la data deschiderii procedurii pentru a se putea calcula de către creditor valoarea dobânzii curse ulterior acestui moment.

Sursa informației