Săvârșirea infracțiunilor de proxenetism și facilitare de intrare şi şedere ilegală în ţară. Cursul termenului de prescripţie a executării pedepsei (NCP, NCPP, L. nr. 302/2004, L. nr. 141/2010)

10 nov. 2021
Vizualizari: 460
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 278/2021

NCP: art. 110, art. 162 alin. (1) lit. b), art. 163 alin. (1) și (2), art. 213 alin. (1), (2), (3); L. nr. 302/2004: art. 99 alin. (2) lit. g), art. 102 alin. (3); L. nr. 141/2010: art. 6, art. 8, art. 9, art. 14; NCPP: art. 275 alin. (3) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) 

Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, el reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cauză, se reține că față de persoana solicitată A. s-a emis un mandat european de arestare la data de 20.10.2020, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Modena ce are ca obiect executarea pedepsei de 7 ani închisoare (aplicată prin sentința penală 59/2006 din data de 10.11.2006 pronunțată de Tribunalul din Modena, în Dosarul nr. x/05, RGNR x/2003, confirmată prin Sentința penală nr. 2728/08 pronunțată de Curtea de Apel Bologna la data de 23.09.2008, irevocabilă la data de 11.11.2008).

Totodată, se reține că din mandatul european de arestare rezultă că persoana solicitată a fost condamnată la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de exploatare sexuală a copiilor prev. de art. 100, art. 600 bis din C. pen. italian, art. 3 n.8, art. 4 n.3, art. 7 din Legea 75/1958 (având corespondent în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. (1), (2), (3) din C. pen. român); respectiv pentru săvârșirea infracțiunii de facilitare de intrare și ședere ilegală în țară prev. de art. 110 din C. pen., art. 12 alin. (5) din Decretul Legislativ 286/1998 (fără a fi identificat un corespondent în legislația națională actuală).

Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004, conform cărora – autoritatea română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când, conform legislației române executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române.

În egală măsură, Înalta Curte constată că, într-adevăr alerta în Sistemul Informatic Schengen echivalează cu un mandat european de arestare, însă doar în ceea ce privește identificarea persoanei solicitate și luarea măsurii arestării provizorii, în acest sens fiind și dispozițiile art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Italia a fost comunicat autorităților judiciare din România abia la data de 10.03.2021, după împlinirea termenului prescripției executării pedepsei, iar simpla semnalare introdusă în Sistemul Informatic Schengen nu influențează cursul prescripției răspunderii penale și nu echivalează cu emiterea unui mandat european de arestare.

În speța de față, la data de 22.10.2020, cu privire la persoana solicitată A. a fost transmisă o alertă în Sistem Informatic Schengen, în cuprinsul căreia este indicată adresa de domiciliu a persoanei solicitate (comuna x, județul Galați, România), însă fără alte date de identitate ale acesteia.

Mai mult decât atât, potrivit art. 6 lit. a) din Legea nr. 141/2010, privind Sistemul Informatic Național de Semnalări, în SINS se introduc următoarele tipuri de semnalări:

a) cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării;

Totodată, potrivit art. 8 din Legea nr. 141/2010, (1) Semnalările cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare se introduc în SINS, potrivit dispozițiilor referitoare la mandatul european de arestare, prevăzute în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Semnalările cu privire la persoane căutate în vederea extrădării se introduc în SINS, potrivit dispozițiilor referitoare la mandatul de urmărire internațională în vederea extrădării, prevăzute în Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, potrivit art. 9 din Legea nr. 141/2010, în cazul semnalărilor prevăzute la art. 8 alin. (1), în SINS se introduc și următoarele date adiționale:

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

a) copia mandatului european de arestare;

b) traducerea mandatului european de arestare în una sau mai multe dintre limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii Europene, atunci când este disponibilă.

În egală măsură, potrivit art. 14 din Legea nr. 141/2010, cu referire la Semnalări cu privire la persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară, se prevăd următoarele:

(1) Semnalările cu privire la persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară se introduc în SINS de către autoritățile naționale competente, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată, pentru următoarele categorii:

a) martorii;

b) persoanele căutate pentru a fi citate în vederea prezentării în fața autorităților judiciare pentru a da declarații în legătură cu faptele pentru care sunt cercetate în cadrul unui proces penal;

c) persoanele cărora urmează să li se comunice o hotărâre judecătorească sau alte documente privind activitățile din cadrul unui proces penal în care sunt cercetate;

d) persoanele căutate în vederea executării unei măsuri educative care implică privarea de libertate.

(2) În cazul identificării unei persoane cu privire la care a fost introdusă în SINS o semnalare din categoria celor prevăzute la alin. (1), se informează persoana în cauză cu privire la existența semnalării, se stabilește adresa la care aceasta locuiește și se comunică această informație organului de urmărire penală sau instanței de judecată care a solicitat introducerea semnalării.

Așadar, față de textele de lege anterior evocate, Înalta Curte constată că actul întemeiat pe mandatul european de arestare, prin care s-a manifestat efectiv dreptul statului de a cere persoanei condamnate să se conformeze prevederilor penale, nu a fost îndeplinit la data de 22.10.2020 (data de transmitere a alertei),în atare situație nu a fost întrerupt la acea dată termenul de prescripție a executării pedepsei aplicate prin Sentința penală nr. 59/10.11.2006 a Tribunalului din Modena, irevocabilă la data de 11.11.2008.

În cauză, se constatată că autoritățile judiciare din Italia, după data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, respectiv din 11.11.2008, timp de aproximativ 12 ani, au rămas în pasivitate și nu au întreprins niciun demers pentru punerea în executare a respectivei hotărâri.

Totodată, din datele aflate la dosarul cauzei nu rezultă că autoritățile judiciare din Italia au comunicat hotărârea persoanei solicitate, că ar fi notificat-o pe aceasta cu privire la existența hotărârii de condamnare sau că ar fi întreprins demersuri pentru recunoașterea și executarea condamnări la pedeapsa închisorii.

Mai mult, persoana solicitată nu a fost citată ori notificată pe parcursul desfășurării procedurilor finalizate cu această condamnare la pedeapsa de 7 ani închisoare, iar faptul că fratele persoanei solicitate a fost deja predat autorităților italiene și beneficiază de rejudecarea procesului în care a fost inițial condamnat, nu prezintă relevanță în speța de față.

Conform art. 162 alin. (1) lit. b) din C. pen. – termenul de prescripție a executări pedepsei este 5 ani plus durata pedepsei ce urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, calculat de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă.

Așadar, în cauză, termenul de prescripție a executării pedepsei aplicate persoanei solicitate este de 12 ani (5 ani plus 7 ani – durata pedepsei), ce se calculează de la data de 11.11.2008 (data rămâneri definitive a hotărârii) și s-a împlinit la data de 11.11.2020,iar din înscrisurile existente la dosar rezultă că ulterior acestei date respectiv, la data de 06.03.2021, sub nr. x/2021, a fost înregistrată sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Italia, și abia la data de 12.03.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a comunicat mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Italia.

Conform art. 163 alin. (1) și (2) din C. pen. – cursul termenului de prescripție a executării pedepsei se întrerupe prin începerea executării sau prin săvârșirea din nou a unei infracțiuni, iar în speța de față, nu sunt îndeplinite condițiile reglementate de dispozițiile mai sus arătate, întrucât în mod cert persoana solicitată nu a început executarea pedepsei.

Cu privire la temeinicia sentinței, Înalta Curte apreciază că nici această critică formulată nu este fondată, întrucât:

Conform mențiunilor din fișa de cazier persoana solicitată nu a mai comis nicio infracțiune după data condamnării sale de către autoritățile judiciare din Italia, ceea ce denotă că a înțeles gravitatea faptelor anterior săvârșite, având o bună conduită în societate.

În consecință, se apreciază că în speța de față este respectat principiul proporționalității între gravitatea faptelor comise și profilul de personalitate al inculpatului, care, deși anterior a avut antecedente penale, din actele și lucrările dosarului rezultă că de la momentul ultimei condamnări dispuse de autoritățile judiciare din Italia, respectiv din anul 2008, cu privire la fapte comise în anul 2003, a avut o conduită pozitivă în sensul că nu a mai comis alte fapte care să îmbrace forma ilicitului penal.

Așadar, Înalta Curte reține că în speță sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004, termenul de prescripție a executării pedepsei aplicate persoanei solicitate este de 12 ani (5 ani plus 7 ani – durata pedepsei), ce se calculează de la data de 11.11.2008 (data rămânerii definitive a hotărârii) și s-a împlinit la data de 11.11.2020.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, constatând legală și temeinică sentința penală atacată, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva Sentinței penale nr. 40/F din data de 25 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul persoană solicitată A..

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.

Săvârșirea infracțiunilor de proxenetism și facilitare de intrare și ședere ilegală în țară. Cursul termenului de prescripție a executării pedepsei (NCP, NCPP, L. nr. 302/2004, L. nr. 141/2010) was last modified: noiembrie 10th, 2021 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.