Revizuirea. Mijloc procesual prin folosirea căruia pot fi înlăturate erorile judiciare, erori determinate de necunoaşterea, de către instanţele care au soluţionat cauza, a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu adevărul
- NCPP: art. 275 alin. (2)
- NCPP: art. 417
- NCPP: art. 421 pct. 1 lit. b)
- NCPP: art. 452
- NCPP: art. 453
- NCPP: art. 52 alin. (3)
Prin Sentința penală nr. 3/F/CC din 28 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 459 alin. (5) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 39 din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 382/A din 17 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuentul la plata sumei de 100 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 121/A din 14 iunie 2022)
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Examinând actele dosarului și hotărârea atacată, conform dispozițiilor art. 417 C. proc. pen., Înalta Curte constată că apelul declarat de A. împotriva Sentinței penale nr. 3/F/CC din 28 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția penală este nefondat, pentru următoarele considerente:
Revizuirea este un mijloc procesual prin folosirea căruia pot fi înlăturate erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, erori determinate de necunoașterea de către instanțele care au soluționat cauza a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu adevărul.
Potrivit art. 453 C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 C. proc. pen. (respectiv prin care s-a soluționat latura penală sau civilă a unei cauze), și numai pentru cauzele prevăzute de art. 453 din același cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
În consecință, sunt supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive prin care se soluționează conflictul de drept penal substanțial, iar din această categorie fac parte hotărârile prin care instanța de judecată a pronunțat o soluție de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, de achitare sau de încetare a procesului penal.
Examinând cererea formulată de condamnatul revizuent, se constată că acesta a invocat cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., arătând că cererea de revizuire vizează o hotărâre pronunțată în materie penală și mai multe hotărâri pronunțate în materie civilă. Apărarea a susținut că atât timp cât o hotărâre pronunțată în materie penală reține împrejurări de fapt aflate într-o vădită contradicție cu împrejurări de fapt reținute de hotărâri civile, este evident că în cel puțin una dintre situații nu s-a atins dezideratul aflării adevărului, ceea ce justifică înfrângerea principiului autorității de lucru judecat.
În susținerea cazului de revizuire, prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. e) din C. proc. pen., revizuentul a susținut că hotărârile judecătorești civile recunoșteau B. al României atât calitatea de persoană îndreptățită, cât și dreptul de a primi imobile, în timp în ce, în calea de atac a apelului, în cauza penală, această recunoaștere acordată de instanța civilă a fost înlăturată. Astfel, în prezent există hotărâri judecătorești definitive care se exclud reciproc și, care, cu excepția celei penale, pledează pentru nevinovăția revizuentului.
În cazul unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. e) din C. proc. pen. – când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia – trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: să existe două sau mai multe hotărâri definitive și hotărârile să nu se poată concilia.
Se constată că nu există acest caz de revizuire dacă hotărârea civilă se referă la o chestiune prealabilă, iar cea penală la aceeași chestiune prealabilă, întrucât, dacă a rămas mai întâi definitivă hotărârea civilă, se impune în fața instanței penale cu autoritate de lucru judecat [art. 52 alin. (3) C. proc. pen.], iar dacă a rămas mai întâi definitivă hotărârea penală cu privire la chestiunea civilă prealabilă de care a depins soluționarea acțiunii penale, se impune cu autoritatea de lucru judecat instanței civile.
În speța de față, se constată că instanța de apel nu a analizat, însă, chestiunile privind autoritatea de lucru judecat a hotărârilor civile ca o situație prealabilă, iar aceste hotărâri civile nu au avut un rol determinant în adoptarea soluției de condamnare a inculpaților. De exemplu, cu referire la Sentința civilă nr. 2146 din 06 decembrie 2013 a Tribunalului București, secția a-III-a civilă, instanța de apel a constatat că aspectele soluționate de instanța civilă nu reprezintă o chestiune prealabilă și, de aceea, această hotărâre nu are autoritate de lucru judecat în instanței penale în prezenta cauză, cu referire la legalitatea restituirii terenului în suprafață de 170.924,975 mp. de către Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (pag. 603 din Decizia penală nr. 382 din 17 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016) . S-a reținut de către instanța de apel că această hotărâre civilă a fost pronunțată în anul 2013, în legătură cu alte aspecte decât cele care fac obiectul judecății în cauza penală.
În raport de aceste considerente, se constată că în mod corect prima instanță a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, având în vedere că revizuentul a declarat calea de atac împotriva unor hotărâri care vizau situații juridice diferite și deci nu erau susceptibile de reformare. Astfel că, având în vedere prevederile art. 453 și următoarele din C. proc. pen., s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile legale, respectiv revizuentul nu a invocat niciun temei legal care să justifice o eventuală admitere a cererii sale de revizuire.
Pentru aceste motive, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 3/F/CC din 28 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2022.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Sursa informației: www.scj.ro.