Reluarea judecăţii, în condiţii de echitabilitate, în faţa aceleiaşi instanţe, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicţie în materie penală. Desfiinţarea sentinţei penale contestate şi trimiterea cauzei spre rejudecare (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 578/2018

NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b), art. 275 alin. (3) și (6)

Înalta Curte apreciază că motivul invocat de contestatorul A. privind omisiunea deducerii din pedeapsa rezultantă a perioadei arestului preventiv executat în străinătate este întemeiat.

În acest sens, se constată că, inclusiv instanța de fond a arătat că nu reiese cu certitudine data arestării preventive sau a încarcerării contestatorului, situație care subzistă și în prezent, însă nu a efectuat niciun minim demers sub acest aspect, deși acest lucru se impunea.

Faptul că nu se poate stabili cu certitudine data la care contestatorul A. a fost reținut sau arestat preventiv de către autoritățile judiciare spaniole, nu poate conduce la respingerea, ca nefondată, a contestației la executare formulată în cauză, ci la efectuarea de demersuri efective la autoritatea judiciară străină în vederea deducerii integrale din pedeapsa aplicată a perioadei executate de persoana condamnată A. în statul de condamnare.

Relevant este în cauză că, inclusiv din considerentele Sentinței penale de condamnare nr. 617/2012, pronunțată la data de 19 decembrie 2012 de către Secțiunea a 22-a a Audienței Provinciale din Barcelona, rezultă că persoana condamnată A. a fost arestată preventiv în cauză, perioadă care însă nu a fost dedusă prin Sentința penală nr. 16/F din 26 octombrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Pitești, prin care s-a dispus recunoașterea acestei hotărâri de condamnare și transferul persoanei condamnate.

Față de cele arătate, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, urmează a se admite contestația împotriva Sentinței penale nr. 67/F din data de 3 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, care urmează a efectua demersurile necesare pentru a determina perioadele în care contestatorul condamnat A. a fost arestat preventiv și, respectiv, încarcerat în Spania.

Totodată, Înalta Curte notează că, într-o astfel de procedură specială, dezideratul lămuririi cauzei sub toate aspectele constituie o componentă obligatorie a dreptului la un proces echitabil al părții, garantat prin prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a cărei încălcare impune cu necesitate reluarea judecății, în condiții de echitabilitate, în fața aceleiași instanțe, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală, prevăzut în art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Așadar, instanța de control judiciar apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel Pitești.

De asemenea, în ceea ce privește susținerea reprezentantului Ministerului Public referitoare la faptul că aceleași aspecte au fost invocate de contestator printr-o altă cerere cu privire la care s-a stabilit deja, prin hotărâre definitivă, că nu necesită lămurire, Înalta Curte constată că nu poate fi luată în considerare în cauză, în raport cu soluția primei instanțe de respingere a cererii petentului ca nefondată și limitele cu care instanța de control judiciar a fost învestită, fiind vorba de calea de atac a contestatorului.

Or, aspectele invocate de parchet sunt chestiuni ce țin de admisibilitatea cererii condamnatului, acestea nefiind analizate de prima instanță care a procedat la soluționarea cererii pe fond, prin urmare, în acest stadiu procesual – calea de atac formulată de contestator, nu poate fi analizată susținerea parchetului, întrucât pe de o parte, nu poate fi agravată situația contestatorului în propria cale de atac, iar pe de altă parte, aceste chestiuni nu pot face obiectul cenzurii instanței de control judiciar, fără a putea fi analizate, conform legii, în ambele grade de jurisdicție.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să admită contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 67/F din data de 3 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, să desființeze sentința penală contestată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.