Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM (Hotărârea CSM nr. 1073/2018)

În M. Of. nr. 1044 din 10 decembrie 2018 s-a publicat Hotărârea CSM nr. 1073/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a CSM.

Structura

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Structura Consiliului”);

– Cap. III („Conducerea Consiliului”);

– Cap. IV („Funcționarea și atribuțiile Consiliului”);

– Secț. 1 („Constituirea Consiliului”);

– Secț. a 2-a („Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”);

– Secț. a 3-a („Secția pentru judecători”);

– Secț. a 4-a („Secția pentru procurori”);

– Cap. V („Statutul membrilor Consiliului”);

– Cap. VI („Aparatul propriu al Consiliului”);

– Cap. VII („Personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului”);

– Secț. 1 („Personalul de specialitate juridică”);

– Secț. a 2-a („Personalul contractual”);

– Secț. a 3-a („Funcționarii publici”);

– Secț. a 4-a („Numirea și delegarea în funcții de conducere în cadrul aparatului propriu al Consiliului”);

– Secț. a 5-a („Evaluarea personalului din aparatul propriu al Consiliului”);

– Secț. a 6-a („Răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu”);

– Cap. VII („Dispoziții finale”).

Prezentare generală

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Regulamentului de organizare și funcționare a CSM.

Potrivit art. 1 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reprezintă un organ constituțional și face parte din autoritatea judecătorească, fiind garantul independenței justiției. Acesta are personalitate juridică și sediul în municipiul București, fiind de asemenea, independent și supunându-se în activitatea sa numai legii.

În activitatea CSM sunt incluse următoarele atribuții:

– apărarea judecătorilor și procurorilor împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenței sau imparțialității acestora în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea;

– apărarea reputației profesională a judecătorilor și procurorilor;

– asigurarea respectării legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor;

– întocmirea și păstrarea dosarelor profesionale ale judecătorilor, procurorilor și magistraților- asistenți, în condițiile legii;

– coordonarea activității Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri;

În ceea ce îi privește pe membrii CSM, aceștia răspund în fața judecătorilor și procurorilor pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului.

Referitor la structura consiliului se remarcă dispozițiile art. 9. Astfel, CSM este compus din 19 membri, care alcătuiesc Plenul CSM, după cum urmează:

– 9 judecători și 5 procurori, aleși în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor;

– 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat;

– 3 membri de drept: președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, reprezentant al puterii judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul justiției.

De asemenea, se observă și existența a două secții ale Consiliului, respectiv Secția pentru judecători și Secția pentru procurori. Astfel, prima secție este alcătuită după cum urmează:

– 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție;

– 3 judecători de la curțile de apel, inclusiv Curtea Militară de Apel;

– 2 judecători de la tribunale, inclusiv tribunale specializate și tribunale militare;

– 2 judecători de la judecătorii.

În ceea ce privește Secția pentru procurori, aceasta este compusă din:

– un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție sau de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

– un procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel;

– 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate și tribunale militare;

– un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

Conform art. 10, CSM este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși pentru un mandat de un an, iar mandatul președintelui nu poate fi reînnoit. De asemenea, Președintele și vicepreședintele Consiliului fac parte din secții diferite, iar membrii judecători și procurori care doresc să candideze pentru funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte își depun candidaturile, însoțite de un proiect privind obiectivele urmărite, în Secția pentru judecători, respectiv în Secția pentru procurori.  Principalele atribuții ale Președintelui CSM sunt următoarele:

a) reprezintă Consiliul în relațiile interne și internaționale;

b) coordonează activitatea Consiliului și repartizează lucrările pentru Plen și secții;

c) prezidează lucrările Plenului, cu excepția cazului în care la lucrări participă Președintele României;

d) propune Plenului măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului;

e) semnează actele emise de Consiliu;

f) sesizează Curtea Constituțională în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice;

g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea Plenului;

h) prezintă în ședința publică a Plenului raportul asupra activității Consiliului, care se transmite instanțelor și parchetelor și se dă publicității;

i) prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, raportul anual privind starea justiției și raportul anual privind activitatea Consiliului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului;

j) are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată vicepreședintelui, secretarului general, secretarului general adjunct sau directorului economic;

k) stabilește atribuțiile secretarului general adjunct, la propunerea secretarului general al Consiliului;

l) coordonează activitatea Compartimentului de audit public intern;

m) coordonează activitatea Biroului de informare publică și relații cu mass-media.

Conform art. 13, CSM funcționează ca organ cu activitate permanent, iar membrii săi desfășoară activitate permanentă și nenormată și nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepția membrilor de drept.  Astfel, perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste funcții, iar Plenul și secțiile Consiliului emit hotărâri, iar președintele și vicepreședintele Consiliului emit decizii, potrivit dispozițiilor legale și regulamentare. Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care le revin acestora.

Lucrările Plenului se desfășoară în prezența a minim 15 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. În lipsa președintelui și a vicepreședintelui, Plenul alege un președinte de ședință dintre judecători sau procurori, cu votul majorității celor prezenți.  Este important de precizat și faptul că Președintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă, în timp ce reprezentanții societății civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului.   Hotărârile Plenului se iau cu votul majorității membrilor prezenți care nu s-au abținut, și totodată, acestea se iau prin prin vot direct și secret și se motivează.