Regulamentul Camerei Deputaților – republicare

15 nov. 2019
Vizualizari: 979

Actul republicat în Monitor

Sumar
Regulamentul Camerei Deputaților

(rep. M. Of. nr. 919 din 14 noiembrie 2019)

 

Respectivul act normativ reglementează modul de organizare și funcționare a Camerei Deputaților.

 

În M. Of. nr. 919 din 14 noiembrie 2019 s-a republicat Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Regulamentului Camerei Deputaților.

 

Structură

 

Cap. I („Organizarea Camerei Deputaților”);

Secț. 1 („Constituirea Camerei Deputaților”);

Secț. a 2-a („Grupurile parlamentare”);

Secț. a 3-a („Alegerea președintelui Camerei Deputaților și a celorlalți membri ai Biroului permanent”);

Secț. a 4-a („Biroul permanent al Camerei Deputaților și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare”);

Secț. a 5-a („Comisiile Camerei Deputaților”);

Cap. II („Desfășurarea lucrărilor Camerei Deputaților”);

Secț. 1 („Sesiunile și actele Camerei Deputaților”);

Secț. a 2-a („Ordinea de zi și programul de lucru ale Camerei Deputaților”);

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Secț. a 3-a („Procedura legislativă”);

Secț. a 4-a („Procedura de urgență”);

Secț. a 5-a („Procedura de vot”);

Secț. a 6-a („Cazurile de neconstituționalitate și solicitările de reexaminare formulate de către Președintele României”);

Secț. a 7-a („Desfășurarea ședinței Camerei Deputaților”);

Secț. a 8-a („Procedura privind cererea de urmărire penală a membrilor sau foștilor membri ai Guvernului care sunt deputați”);

Cap. III („Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene”);

Secț. 1 („Dispoziții comune”);

Secț. a 2-a („Procedura de examinare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene”);

Secț. a 3-a („Concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărârile celor două Camere”);

Secț. a 4-a („Schimbul de informații și documente între Camera Deputaților și Guvernul României”);

Secț. a 5-a („Verificarea realizării obligațiilor Guvernului”);

Secț. a 6-a („Depunerea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”);

Cap. IV („Moțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții și declarații politice”);

Cap. V („Statutul deputatului”);

Secț. 1 („Imunitate parlamentară”);

Secț. a 2-a („Incompatibilități, conflicte de interese și interdicții”);

Secț. a 3-a („Exercitarea mandatului de deputat”);

Secț. a 4-a („Absențe și concedii”);

Secț. a 5-a („Sancțiuni”);

Cap. VI („Serviciile Camerei Deputaților”);

Cap. VII („Dispoziții finale”).

 

Prezentare generală

 

Potrivit art. 1, Camera Deputaților nou-aleasă se întrunește în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de Președintele României, în conformitate cu prevederile Constituției României, iar în vederea validării mandatelor, în prima ședință a Camerei se alege o comisie compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Numărul deputaților care vor fi desemnați în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabilește în funcție de proporția membrilor săi în numărul total al deputaților.

Conform art. 13 alin. (1), grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate minim 10 deputați. Acestea se pot constitui din deputați care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și din deputați care au candidat ca independenți. De asemenea, deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, pot constitui un singur grup parlamentar.

După constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia. Astfel, Președintele Camerei Deputaților face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaților și este președintele acestuia. Totodată, din Biroul permanent al Camerei Deputaților mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori.

După cum stabilește art. 40, comisiile Camerei Deputaților sunt organisme de lucru ale acesteia, înființate cu scopul de a îndeplini atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul regulament. Acestea pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia și exercită controlul parlamentar. La nivelul Camerei deputaților se pot constitui comisii permanente și comisii speciale sau comisii de anchetă.  Astfel, comisiile permanente examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, avizele și amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat și hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaților; pot efectua anchete parlamentare, precum și alte activități, în conformitate cu prevederile prezentului regulament și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Potrivit art. 83, Camera Deputaților își desfășoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie, iar a doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

Totodată, ședințele Camerei Deputaților sunt publice și se difuzează on-line, în afara cazurilor în care, la cererea președintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu votul majorității deputaților prezenți, ca anumite ședințe să fie secrete.

Regulamentul Camerei Deputaților – republicare was last modified: noiembrie 15th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.