Regulamentul BNR nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieţei financiare şi a instrumentelor de plată

20 aug. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1962

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul publicat în Monitorul Oficial

Conferința națională de Drept Penal al Afacerilor, ediția a VIII-a, ON-LINE
Sumar
Regulamentul BNR nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată

(M. Of. nr. 713 din 16 august 2018)

Se reglementează cerințele ce trebuie îndeplinite în vederea autorizării și monitorizării infrastructurilor pieței financiare, a monitorizării participanților la infrastructurile amintite, precum și a punerii în circulație, emiterii și monitorizării instrumentelor de piață.

 

 

În M. Of. nr. 713 din 16 august 2018 a fost publicat Regulamentul BNR nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată.

 

Prin Regulamentul BNR nr. 3/2018 sunt stabilite cerințele ce trebuie îndeplinite în vederea autorizării și monitorizării infrastructurilor pieței financiare, a monitorizării participanților la infrastructurile amintite, precum și a punerii în circulație, emiterii și monitorizării instrumentelor de piață.

Astfel, una dintre cele mai importante dispoziții ale actului normativ prezentat vizează definirea expresiei „infrastructură a unei piețe financiare”. Prin aceasta se înțelege acel sistem multilateral organizat între instituțiile participante, inclusiv administratorul infrastructurii pieței financiare, utilizat pentru clearing, decontare sau înregistrare a plăților sau a tranzacțiilor cu instrumente financiare, inclusiv a instrumentelor financiare derivate, sau a altor tranzacții financiare. În sensul respectivului regulament, în categoria infrastructurilor pieței financiare sunt incluse sistemele de plăți și sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare din cadrul depozitarilor centrali și contrapărților central. De asemenea, expresia „instrumente de plată” desemnează acel dispozitiv sau set de proceduri ce permite transferul fondurilor de la plătitor la beneficiar, în această categorie fiind incluse instrumentele de plată electronică și instrumentele pe suport hârtie.

În continuare, vom reda structura Regulamentului BNR nr. 3/2018, sens în care avem în vedere atât titlurile componente, cât și capitolele parte a acestora. De asemenea, includem și anexele la actul normativ prezentat.

 

Structura Regulamentului BNR nr. 3/2018

– Titlul I („Obiect, domeniu de aplicare și definiții”);

– Titlul II („Dispoziții generale”);

Cap. I („Cerințe generale aplicabile administratorilor infrastructurilor pieței financiare”);

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Cap. II („Cerințe aplicabile participanților la infrastructurile pieței financiare”);

Cap. III („Cerințe aplicabile prestatorilor de servicii de plată”);

– Titlul III („Autorizarea infrastructurilor pieței financiare și notificarea punerii în circulație a instrumentelor de plată”);

Cap. I („Autorizarea operării infrastructurilor pieței financiare”);

Cap. II („Notificarea punerii în circulație a instrumentelor de plată electronică”);

Cap. III („Notificarea punerii în circulație a cecurilor barate”);

Titlul IV („Activitatea de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată”);

Cap. I („Obținerea de informații”);

Cap. II („Evaluarea”);

Titlul V („Măsuri de remediere și sancțiun”);

Titlul VI („Dispoziții tranzitorii și finale”);

Anexa nr. 1 („Cerințe pentru asigurarea rezilienței cibernetice”);

Anexa nr. 2 („Cerințe aplicabile conexiunilor între sistemele de plăți”);

Anexa nr. 3 („Cerere de autorizare a infrastructurii pieței financiare (IPF)”);

Anexa nr. 4 („Formular de notificare carduri”);

Anexa nr. 5 („Formular de notificare instrumente de plată electronică cu acces la distanță”);

Anexa nr. 6 („Formular de notificare tiraj de cecuri barate”);

Anexa nr. 7 („Model raport incident operațional sau de securitate”).

 

Vă vom prezenta, în continuare,  unele dintre cele mai importante dispoziții identificate în cadrul Regulamentului BNR nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată.

Prezentarea generală

Titlul I („Obiect, domeniu de aplicare și definiții”)

Potrivit art. 1 alin. (1), Regulamentul BNR nr. 3/2018 are ca obiect de reglementare acele cerințe ce trebuie îndeplinite în vederea autorizării și monitorizării infrastructurilor pieței financiare, a monitorizării participanților la acestea, precum și a punerii în circulație, a emiterii și monitorizării instrumentelor de plată. În acest sens, domeniul de aplicare al respectivului act normativ se limitează la următoare categorii de entități: infrastructurile pieței financiare care funcționează pe teritoriul României și administratorii lor, participanții la aceste infrastructuri, dar și prestatorii de servicii de plată care fie pun în circulație, fie acceptă sau efectuează ambele activități în paralel, instrumente de plată, pe teritoriul României.

După stabilire obiectului de reglementare și a domeniului de aplicare, art. 2 clarifică atât termenii, precum și expresiile întâlnite în cadrul Regulamentului BNR nr. 3/2018. Astfel potrivit art. 2 pct. 37, prin expresia „infrastructură a unei piețe financiare” se înțelege acel sistem multilateral organizat între instituțiile participante, inclusiv administratorul infrastructurii pieței financiare, utilizat pentru clearing, decontare sau înregistrare a plăților sau a tranzacțiilor cu instrumente financiare, inclusiv a instrumentelor financiare derivate, sau a altor tranzacții financiare. În sensul respectivului regulament, în categoria infrastructurilor pieței financiare sunt incluse sistemele de plăți și sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare din cadrul depozitarilor centrali și contrapărților central.

De asemenea, prin „instrument de plată” se desemnează acel dispozitiv sau set de proceduri ce permite transferul fondurilor de la plătitor la beneficiar, în această categorie fiind incluse instrumentele de plată electronică și instrumentele pe suport hârtie. Instrumentul de plată electronic desemnează fie un card, fie un instrument de plată electronică cu acces la distanță, precum: internet-banking, home-banking, phone-banking, mobile-banking.

 

Titlul II („Dispoziții generale”)

Titlul II al Regulamentului BNR nr. 3/2018 este alcătuit din trei capitole ce conțin: cerințele generale aplicabile administratorilor infrastructurilor pieței financiare; cerințele aplicabile participanților la infrastructurile pieței financiare și cerințe aplicabile prestatorilor de servicii de plată. În continuare, vom reda cele mai importante dispoziții ale fiecăruia dintre cele trei capitole, astfel:

 

Capitolul I („Cerințe generale aplicabile administratorilor infrastructurilor pieței financiare”)

Conform art. 3, pentru asigurarea unui climat de siguranță din punct de vedere juridic, administratorul infrastructurii de piață financiară trebuie să evalueze măsura în care legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante asigură un grad ridicat de certitudine și sprijină fiecare aspect semnificativ al activităților infrastructurii pe care acesta o operează. Astfel, administratorul are obligația să stabilească normele și procedurile infrastructurii pieței financiare, dar și să încheie contracte clare și în conformitate cu legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante. Pe de altă parte, același administrator deține mecanisme de guvernanță documentate și efective, ce stabilesc ierarhii clare și directe de responsabilitate și răspundere. Așadar, asigurarea cadrului de administrare responsabil, presupune ca administratorul IPF să stabilească obiective documentate care acordă prioritate ridicată siguranței și eficienței infrastructurii.

Totodată, în scopul asigurării și menținerii cadrului solid de gestionare a riscurilor, administratorul infrastructurii este obligat să stabilească și să mențină procedurile și mecanismele adecvate pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona în mod cuprinzător gama de riscuri care apar în IPF sau sunt suportate de către aceasta. Astfel, cadrul de gestionare a riscului trebuie revizuit cel puțin odată pe an și trebuie să îndeplineacă, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) să includă politica de toleranță la risc a administratorului IPF și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor;

b) să atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul;

c) să includă descrierea procesului decizional în situații de urgență legate de o IPF, inclusiv a evoluțiilor de pe piețele financiare care pot avea un efect advers asupra lichidității pieței și asupra stabilității sistemului financiar național.

 

Capitolul II („Cerințe aplicabile participanților la infrastructurile pieței financiare”)

Toți participanții la infrastructurile pieței financiare trebuie, în orice moment, să respecte regulile și să îndeplinească cerințele tehnice de funcționare ale infrastructurii respective, iar participanții critici trebuie să ia măsurile necesare și să efectueze teste cel puțin anual. Aceste măsuri trebuie luate pentru ca participanții critici să se asigure că au capacitatea operațională, chiar și în scenarii extreme, dar plauzibile, de a relua activitatea de plăți și/sau decontări în cel mult patru ore de la producerea unui eveniment perturbator, conform prevederilor art. 119 alin. (1).

Pe de altă parte, chiar și pentru participanții la infrastructurile oieței financiare, ce nu sunt desemnați drept critici, există obligația de a lua toate măsurile necesare și de a efectua teste cel puțin anual, cu scopul de a se asigura că au capacitatea operațională chiar și în scenarii extreme, dar plauzibile, de a relua activitatea de plăți și/sau decontări cel târziu a doua zi lucrătoare după producerea unui eveniment perturbator.

 

Capitolul III („Cerințe aplicabile prestatorilor de servicii de plată”)

Potrivit prevederilor art. 121, în sarcina prestatorilor de servicii de plată care fie pun în circulație, fie acceptă instrumente de plată, sunt stabilite următoarele obligații:

a) să adopte proceduri care să asigure efectuarea, în mod eficient și conform unui program stabilit, a operațiunilor de plată care derivă din utilizarea instrumentelor de plată;

b) să asigure, în orice moment, siguranța în funcționare și continuitatea serviciului în condiții de securitate, în scopul asigurării integrității, confidențialității, autenticității și a posibilității de urmărire a operațiunilor de plată și prevenirii utilizării neautorizate a instrumentelor de plată;

c) să documenteze și să implementeze măsuri privind identificarea, clasificarea, evaluarea, prevenirea și limitarea riscurilor asociate operațiunilor de plată, punerii în circulație și utilizării instrumentelor de plată, inclusiv prin analizarea posibilităților de producere a unor acțiuni de natură frauduloasă, în scopul evitării și limitării pierderilor financiare ale utilizatorilor;

d) în cazul nefuncționării unui serviciu de plată, prestatorii de servicii de plată vor informa, prin orice mijloace, în cel mult o oră, clienții utilizatori ai respectivului serviciu de plată cu privire la indisponibilitatea acestuia și termenul preconizat pentru remediere și vor relua activitatea de plăți în cel mult opt ore de la producerea unui eveniment perturbator.

 

Titlul III („Autorizarea infrastructurilor pieței financiare și notificarea punerii în circulație a instrumentelor de plată”)

Primul capitol al Titlului III este dedicat reglementării autorizării operării infrastructurilor pieței financiare, în vreme ce al doilea capitol al acestuia stabilește cadrul legal pentru notificarea punerii în circulație a instrumentelor de plată electronică. În fine, cel de-al treilea capitol al acestui titlul vizează prevederile referitoare la maniera în care se realizează notificarea punerii în circulație a cecurilor barate.  În cele ce urmează, vă vom prezenta dispozițiile relevante ale fiecăruia dintre cele trei capitole ce alcătuiesc al treilea titlu al Regulamentului BNR nr. 3/2018.

 

Capitolul I („Autorizarea operării infrastructurilor pieței financiare”)

În vederea obținerii autorizării necesare pentru a opera infrastructurile pieței financiare pe teritoriul României, persoana juridică interesată va înainta Băncii Naționale a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților o cerere de autorizare conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, însoțită de documentația și informațiile prevăzute în regulament. Această cerere trebuie să fie însoțită de o autoevaluare, inclusiv documentația justificativă aferentă, privind îndeplinirea permanentă a cerințelor aplicabile administratorilor IPF, stabilite la capitolul I al titlului I, iar dacă solicitantul consideră că o cerință nu i se aplică, aceasta trebuie să precizeze, în mod clar, în autoevaluarea sa, cerința în cauză și motivele pentru care consideră că cerința nu i se aplică, conform art. 122 alin. (1).

Emiterea autorizației de funcționare nu limitează posibilitatea Băncii Naționale a României de a formula recomandări sau dispune măsuri de remediere și termene de implementare a acestora, iar prin derogare de la prevederile art. 122, infrastructurile pieței financiare operate pe teritoriul României de către Eurosistem, Banca Centrală Europeană și Banca Națională a României sunt autorizate prin hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României privind operaționalizarea acestora.

Capitolul II („Notificarea punerii în circulație a instrumentelor de plată electronică”)

Prestatorului de servicii de plată îi este recunoscut dreptul de a pune în circulație instrumente de plată electronică, în termen de 30 de zile lucrătoare de la notificarea Băncii Naționale a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților și transmiterea tuturor documentelor prevăzute de lege. De asemenea, Banca Națională a României se poate opune, în termen de 30 de zile lucrătoare de la notificarea sa, intenției de punere în circulație a instrumentelor de plată electronică, comunicând în scris prestatorului de servicii de plată opoziția și motivele corespunzătoare.

Potrivit art. 132, prestatorului de servicii de plată care a pus în circulație un instrument de plată electronică îi revine obligația de a notifica Băncii Naționale a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților decizia de renunțare la punerea în circulație ori de retragere din circulație a instrumentului de plată electronică. Această comunicare trebuie să se realizeze în termen de cel mult 30 de zile de la decizie, iar în cazul retragerii din circulație va fi precizată în și data estimată la care instrumentul nu va mai circula.

Capitolul III („Notificarea punerii în circulație a cecurilor barate”)

Potrivit art. 133 alin. (1), instituțiilor de credit le este recunoscută posibilitatea de a pune în circulație tiraje de cecuri barate, în termen de 30 de zile lucrătoare de la notificarea Băncii Naționale a României – Direcția monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților și transmiterea următoarelor documente:

a) formularul de notificare conform modelului prevăzut la anexa nr. 6;

b) specificația tehnică semnată și ștampilată de către tipografia care a tipărit cecurile barate respective, care să ateste tipărirea tirajului de cecuri barate cu menționarea intervalului numerotat, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.

Totuși, în termenul de 30 de zile de la notificarea sa, BNR are dreptul să se opună Intenției de punere în circulație a tirajului de cecuri barate, comunicând în scris instituției de credit opoziția și motivele corespunzătoare.

 

Titlul IV („Activitatea de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată”)

Cel de-al patrulea titul al Regulamentului BNR nr. 3/2018 vizează activitatea de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată, fiind alcătuit din două capitole. Astfel primul capitol reglementează obținerea de informații, iar al doilea conține dispozițiile referitoare la evaluare, așa cum vor fi acestea prezentate în continuare.

 

Capitolul I („Obținerea de informații”)

Oricând, la solicitarea BNR, administratorii infrastructurilor și prestatorii de servicii de plată care pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată îi vor furniza acesteia toate informațiile și documentele necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele stabilite de respectivul regulament. De asemenea, BNR poate efectua inspecții la fața locului pentru obținerea și verificarea informațiilor, poate lua în considerare opinii formulate de experți, cum ar fi consultanți și auditori externi, poate utiliza informații furnizate de alte autorități de reglementare sau supraveghere și poate lua în considerare informații și sesizări primite de la utilizatori de instrumente de plată sau participanți.

Aceste informații obținute de către BNR în desfășurarea activității de monitorizare vor putea fi utilizate în contextul participării la misiuni în cadrul Sistemului european al băncilor centrale. Totodată, BNR poate solicita în orice moment administratorilor IPF și prestatorilor de servicii de plată care pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată, date, informații și rapoarte suplimentare referitoare la incidentele și fraudele apărute, iar aceștia au obligația să îi comunice, anual, până la 31 marte a.c., serviciile, funcțiile, participanții și tipurile de instrucțiuni procesate pe care le-au identificat drept critice pentru funcționarea sigură și eficace a IPF.

Capitolul II („Evaluarea”)

Potrivit art. 139, BNR evaluează complet, cel puțin o dată la 3 ani, IPF prin prisma cerințelor respectivul regulament, aceasta avânt posibilitatea de a evalua parțial o IPF, ori de câte ori consideră oportun, în scopul gestionării și prevenirii manifestării riscurilor specifice.

 

Titlul V („Măsuri de remediere și sancțiunI”)

Dacă BNR constată faptul că cerințele prevăzute de regulamentul prezentat nu sunt respectate, aceasta poate dispune măsuri de remediere și termene de implementare, iar dacă acestea nu sunt respectate ori implementate ea poate aplica sancțiuni, după cum urmează:

a) administratorilor și participanților la IPF, în conformitate cu prevederile art. 408 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare;

b) prestatorilor de servicii de plată care pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

Ambele sancțiuni pot fi contestate fie conform dispozițiilor O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, fie potrivit prevederilor Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

 

Titlul VI („Dispoziții tranzitorii și finale”)

Infrastructurile pieței financiare care au fost deja autorizate anterior la data intrării în vigoare a Regulamentului BNR nr. 3/2018 nu necesită o nouă autorizare, ci se vor conforma cerințelor stabilite la capitolul I al titlului I, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare respectivului act normativ.

Instrumentele de plată electronică aflate în circulație și notificate BNR în baza Regulamentului nr. 6/2006 privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente, vor face obiectul procedurii de notificare prevăzute la art. 128, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a noului regulament.

Pe de altă parte, de la data intrării în vigoare a acestui regulament se abrogă următoarele reglementări:

a) Regulamentul nr. 9/2007 privind monitorizarea sistemelor de plăți, a sistemelor de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare și a instrumentelor de plată (M. Of. nr. 803 din 26 noiembrie 2007);

b) Regulamentul nr. 1/2005 privind sistemele de plăți care asigură compensarea fondurilor (rep. M. Of. nr. 596 din 29 august 2007; cu modif. ult.);

c) Regulamentul nr. 6/2006 privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente (M. Of. nr. 927 din 15 noiembrie 2006; cu modif. ult.);

d) Regulamentul nr. 1/1995 privind principiile și organizarea avizării tehnice a sistemelor de plăți și decontări fără numerar (M. Of. nr. 75 din 26 aprilie 1995; cu modif. ult.).

Regulamentul BNR nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată was last modified: august 20th, 2018 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter