Reglementarea relației dintre client și avocat din perspectivă penală

21 mai 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 445

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Claudiu Pamuc: Am plăcerea să am alături de mine pe dl avocat Iordăchescu – este fostul decan al Baroului București și este consilier în Consiliul Baroului București, consilier în Comisia Permanentă a UNBR. Dle avocat, aș vrea să vorbim puțin despre tema acestui congres – este vorba despre o temă pe care cred că o putem considera de actualitate. Cum vedeți dumneavoastră această temă a secretului profesional al avocatului?

Conferintele Video Universul Juridic

Ion Ilie-Iordăchescu: Este o temă, într-adevăr, generoasă, o temă la care ne-am gândit că ar fi de discutat în cadrul congresului tematic al UNBR. Cert este că această problemă este des abordată, secretul profesional pune în discuții diverse aspecte pe plan legislativ și modul în care se aplică în practică un asemenea principiu. De remarcat că, pe plan penal, sunt multe aspecte de discutat. Vă rog să observați că legislația actuală în materie penală este deficitară în respectarea principiului la care dumneavoastră vă referiți, și anume cel privitor la secretul profesional. Cu titlu informativ, noi, avocații, am făcut propuneri în cadrul Comisiei speciale din Parlament, am venit cu amendamente personal, m-am implicat în discutarea unor asemenea amendamente și o serie de prevederi din Codul penal și din Codul de procedură penală au suportat o serie de modificări prin amendamentele respective, comisia respectivă și-a încetat activitatea în moment și amendamentele au fost înaintate spre plenul Camerei Deputaților.

Vă învederez că aceste amendamente au căutat să reglementeze unele dispoziții deficitare din Codul penal în primul rând. În acest sens – și acest lucru l-am reliefat chiar în cadrul Congresului – ar trebui să ne referim la o serie de disfuncționalități ale legislației actuale, în sensul că se consideră de către legislația în vigoare că avocatul nu trebuie să fie înregistrat pentru anumite infracțiuni, asigurându-se astfel o protecție corespunzătoare. Totuși, acest cod penal în momentul de față, așa cum am anticipat, conține o serie de reglementări contradictorii. Spune, în cadrul unui alineat dintr-un articol – 139 din Codul penal – că avocatul nu poate să fie înregistrat în relația sa cu clientul pentru diverse infracțiuni. Totuși, se vine cu precizarea că există o excepție, prevăzută de alineatul (2) al acestui articol, excepția respectivă, în schimb, se referă la toate infracțiunile considerate de o anumită gravitate, neasigurându-se niciun fel de departajare în protecția avocatului, comparativ cu cetățeanul de rând, indiferent de profesia pe care o are.

Și, ca atare, am considerat că, din această perspectivă, trebuie aduse o serie de amendamente pentru a realiza o protecție reală, corespunzătoare, în activitatea sa, pentru avocat. De asemenea, sunt multe reglementări care se ocupă de păstrarea datelor stocate, date care se referă, într-adevăr, la înregistrări ale relației dintre avocat și clientul său. Stocarea respectivă pune probleme, datorită faptului că, evident, codul nostru de procedură penală se referă la o anumită perioadă când datele pot fi stocate. Nimic nu împiedică, însă, ca perioada respectivă să fie prelungită și, în felul acesta, să se ajungă la o situație incredibilă, și anume ca datele să fie folosite, posibil, ulterior, într-un alt dosar. Ei, din această perspectivă sunt probleme și bineînțeles că această comisie specială din Parlament a luat în discuție un asemenea amendament. De asemenea, sunt probleme care se referă la păstrarea concretă a secretului profesional. Există un singur articol de lege în Codul penal, care nu sancționează deosebit o asemenea încălcare a dreptului în privința păstrării secretului profesional. Probabil că au fost multe discuții sub acest aspect și ar fi de dorit ca textul de lege să se modifice, pentru a deveni, într-adevăr, un protector al activității avocatului. Mai mult, aș veni cu ideea că prin aceste amendamente care s-au formulat în cadrul Comisiei speciale, s-a urmărit, în mod direct, care ar fi posibilitățile de reglementare a relației dintre client și avocat din perspectivă penală și cum să se asigure această protecție a relației. În ipoteza în care această protecție este încălcată, evident că nu putem să discutăm de o protecție reală a relației dintre avocat și clientul său.

Sunt multe aspecte de discutat sub acest aspect, sunt multe probleme adoptate și sper că Parlamentul va hotărî în mod corespunzător cum să se asigure această protecție reală. Pentru că principii sunt, într-adevăr, dar în momentul în care se trece la aplicarea textelor de lege, sunt greutăți în momentul de față.

De altfel, trebuie neapărat și noi, România, din această perspectivă, să dăm curs reglementărilor raportului Comisiei de la Veneția, în așa manieră încât să nu mai fie deosebiri în ceea ce privește o protecție reală a acestei relații, comparativ cu alte state.

Claudiu Pamuc: Deci să înțeleg că urmăriți cu interes dezbaterile din Parlament pe marginea modificării celor două coduri – Codul penal și Codul de procedură penală –, dar în ce măsură puteți ajuta în primul rând parlamentarii, pentru că ei sunt decidenții, să înțeleagă exact problemele pe care le aveți dumneavoastră din cauza unei forme neadecvate a codurilor?

Ion Ilie-Iordăchescu: Bineînțeles, pe lângă amendamentele pe care le-am formulat direct, aceste amendamente au fost preluate de către unii parlamentari, pentru a fi duse în plen și a fi susținute. Eu în mod categoric, față de aceste amendamente ce au vizat legile Justiției și în mod deosebit, așa cum am anticipat, modificări în Codul penal și în Codul de procedură penală, am participat și la alte discuții din Parlamentul României, discuții ce au vizat grațierea unor pedepse sau legea privind executarea pedepselor. La legea privind executarea pedepselor țin să menționez că amendamentele au trecut, propuse de către noi, avocații, și, bineînțeles, și de către alți reprezentanți ai diverselor profesii, însă sigur că s-a dat curs unor inițiative europene, a unor directive din Uniunea Europeană, ce se refereau, concret, la condițiile în care sunt ținuți deținuții în penitenciarele românești. De remarcat că aceste condiții nu erau în mod corespunzător cu cele ale altor penitenciare din spațiul Uniunii Europene, pentru a preîntâmpina o eventuală amendare a sistemului nostru penitenciar de către Uniunea Europeană, s-a recurs la oferirea unor dispoziții de favoare pentru deținuții care au executat pedeapsa sau o parte din pedeapsă în condiții necorespunzătoare, ajungându-se la o reducere – cum bine cunoașteți – substanțială, lunară, a pedepsei. S-a ajuns până la reducerea de 6 zile pentru fiecare deținut care, repet, a fost ținut în asemenea condiții.
De asemenea, s-au luat în discuție și alte aspecte, inclusiv construirea a două penitenciare noi.

Claudiu Pamuc: Aș vrea să revenim puțin la avocatură și să-mi spuneți în ce măsură este mai greu astăzi să fii avocat decât în primii ani de după revoluție. Cum vedeți avocatura de azi comparativ cu cea de ieri?

Ion Ilie-Iordăchescu: Într-adevăr, puneți o problemă delicată, datorită faptului că în momentul de față avocatura se practică mult mai greu decât în perioada imediat după Revoluție. De ce spun că mult mai greu? Datorită faptului că a intervenit un fenomen independent de poziția noastră, și anume există o tendință de sărăcire a justițiabililor, care, evident, neavând posibilitatea de a angaja avocați conform onorariilor percepute, renunță, de multe ori, la eventuale procese. În materie civilă, e adevărat că noile coduri au creat greutăți aparte, datorită faptului că reglementările au impus norme noi privitoare la modul în care poți, într-adevăr, să deschizi o acțiune civilă. În materie penală situația este, în momentul de față, destul de complicată, tot datorită imposibilității unor inculpați de a plăti un onorariu cât de cât acceptabil din punctul de vedere al avocatului. Este adevărat că mulți justițiabili, mulți inculpați apelează – și e și normal – la un sistem de ajutor public judiciar; la acele onorarii din oficiu. Și în felul acesta, în materie penală se rezolvă mult mai ușor problema decât în materie civilă. Au apărut, într-adevăr, și prestații avocațiale noi, cum este cea referitoare la curatela specială – e un ajutor substanțial pentru avocați, dar, repet, în continuare sunt probleme generate de imposibilitatea celor mai mulți justițiabili de a angaja avocați.

Dacă se continuă în maniera asta există tendința ca unii avocați să părăsească profesia de avocat și, bineînțeles, să se ocupe de alte joburi, care aduc alte venituri decât cele din profesia de avocat.

Claudiu Pamuc: Vă mulțumesc tare mult.

Ion Ilie-Iordăchescu: Și eu vă mulțumesc.

Reglementarea relației dintre client și avocat din perspectivă penală was last modified: mai 21st, 2018 by Ilie Iordăchescu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter