Punerea sub interdicție a unei persoane majore. Desemnarea unui tutore. Instanța competentă (NCC; NCPC)

31 aug. 2017
Vizualizari: 9282
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 511/2017

NCC: art. 87, art. 91, art. 170; NCPC: art. 94 lit. a), art. 107 alin. (2), art. 114 alin. (1), art. 168, art. 170, art. 172, art. 936

Obiectul judecății îl constituie punerea sub interdicție a unei persoane majore, desemnarea unui tutore al acesteia și autorizarea săvârșirii de către tutore a unui act de dispoziție, fiind incidente dispozițiile art. 168, art. 170 C. civ., art. 114 alin. (1), art. 936 rap. la art. 94 lit. a) C. proc. civ.

În conformitate cu dispozițiile art. 168 C. civ. „Soluționarea cererii de punere sub interdicție judecătorească se face potrivit dispozițiilor C. proc. civ.”, iar, potrivit art. 170 C. civ. „prin hotărârea de punere sub interdicție se desemnează și un tutore al persoanei ocrotite”.

Potrivit art. 936 C. proc. civ., „Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul”, iar, conform art. 114 C. proc. civ., cu denumirea marginală „Cereri în materie de tutelă și familie „(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită”.

Art. 94 C. proc. civ. prevede că: „Judecătoriile judecă: 1. în primă instanță: a) cererile date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel”.

Prin urmare, dispozițiile art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competență teritorială absolută în materia punerii sub interdicție, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că privește capacitatea persoanei fizice. Astfel, competența de soluționare a cererii de punere sub interdicție a unei persoanei aparține numai instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Chestiunea de drept care a determinat ivirea prezentului conflict de competență privește interpretarea diferită pe care instanțele de judecată aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu în materia punerii sub interdicție cu privire la o persoană majora.

Noțiunea de domiciliu este definită de dispozițiile art. 87 C. civ. potrivit căruia: „Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală”.

De asemenea, art. 91 din același cod prevede că: „Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate”.

Reiese că, în speță, domiciliul pârâtei este cel care figurează în cuprinsul buletinului de identitate, loc în care aceasta a și locuit efectiv la data sesizării instanței.

Conform copiei din buletinul de identitate al intimatei, aflată la dosarul Judecătoriei Galați, intimata avea domiciliul, la data sesizării instanței, 07.06.2016, în municipiul Galați, pe raza teritorială a Judecătorie Galați. Aceasta și-a schimbat, la data de 28.06.2016, ulterior sesizării instanței, domiciliul, stabilindu-se în comuna Podu Turcului, jud. Bacău, astfel cum rezultă din mențiunile efectuate în cartea de identitate a intimatei.

De altfel, la data sesizării instanței, intimata domicilia în municipiul Galați, astfel cum rezultă din mențiunile din adeverința eliberată de Asociația de proprietari nr. x conform cărora aceasta a locuit în Galați până la data de 15 iunie 2016.

Determinarea instanței competente să soluționeze cererea dedusă judecății trebuie făcută prin raportare la data formulării acțiunii, respectiv 7 iunie 2016, iar nu ulterior, chiar dacă intervin modificări în ceea ce privește domiciliul părților în cauză, în acest sens fiind și dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că „instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul”.

Prin urmare, prevederile art. 936 C. proc. civ. coroborate cu cele ale alin. (2) al art. 107 din același cod reglementează expres momentul determinării instanței competente, respectiv acela al sesizării instanței, astfel că, în situația de față, sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul intimatei.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Împrejurarea că ulterior datei formulării cererii de chemare în judecată intimata și-a schimbat domiciliul nu are niciun efect cât privește determinarea instanței competente, din înscrisurile de la dosar rezultând că partea a avut domiciliul pe raza municipiului Galați până la data de 27 iunie 2016, sesizarea Judecătoriei Galați fiind făcută anterior, la data de 7 iunie 2016.

Ca atare, din interpretarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., schimbarea domiciliului intimatei, domiciliu care a atras competența unei anumite instanțe, cum este în cazul de față, nu poate determina declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanței în circumscripția căreia se află noul domiciliu/noua reședință a acesteia, astfel că schimbarea ulterioară a reședinței sau a domiciliului nu poate avea efecte decât asupra locului citării acestora, conform dispozițiilor art. 172 C. proc. civ., instanța inițial învestită rămânând competentă să soluționeze cauza.

Pentru argumentele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, ca instanță în raza căreia se afla, la data sesizării instanței, domiciliul persoanei a cărei punere sub interdicție se solicită.

Sursa informației: www.scj.ro.

Punerea sub interdicție a unei persoane majore. Desemnarea unui tutore. Instanța competentă (NCC; NCPC) was last modified: august 31st, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.