Predare suspendată temporar din motive umanitare serioase care ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei căutate (L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 695/2020

L. nr. 302/2004: art. 104 alin. (9) și (10), art. 112, art. 113 alin. (2)

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că, prin Sentința penală nr. 162 din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Cluj, s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Germania cu privire la executarea mandatului european de arestare nr. 6 Gs/225/19 emis de către autoritățile din Germania, în data de 7 septembrie 2020, față de persoana solicitată A. și s-a dispus predarea persoanei solicitate către acestea, fiind menținută măsura arestării provizorii în vederea predării, măsura fiind luată prin Încheierea penală nr. 14/HI din 20 septembrie 2020 pe o durată de 30 zile, începând cu data 1 octombrie 2020 și până la data de 30 octombrie 2020. De asemenea, se reține că persoana solicitată a consimțit la predare.

Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Decizia-Cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI): în mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect și convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, Înalta Curte reține că „dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită”.

În prezenta cauză, se constată că predarea persoanei solicitate C. nu s-a putut realiza din motive obiective, independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, fiind de notorietate existența pandemiei de gripă și faptul că, pentru limitarea răspândirii virusului Covid-19, atât România, cât și Germania au recurs la măsuri restrictive în ce privește circulația persoanelor, față de evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului Sars-Cov2.

Prin raportare la dispozițiile legale anterior menționate și față de împrejurarea că predarea persoanei solicitate nu a putut fi realizată în intervalul de timp, nefiind depășit termenul prevăzut de dispozițiile legale, Înalta Curte apreciază că se impune menținerea măsurii arestării a persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile.

În acest sens, este de remarcat și împrejurarea că, potrivit art. 113 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care sunt depășite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleași fapte. Or, în cauză, acest termen maxim nu a fost depășit, măsura arestării preventive fiind luată la data de 20 septembrie 2020 și ulterior menținută de la data de 1 octombrie 2020 până la data de 30 octombrie 2020.

Pe de altă parte, și dreptul Uniunii Europene statuează posibilitatea stabilirii unei noi date de predare între statele implicate în procedura executării mandatului european de arestare, atunci când predarea la data convenită nu s-a realizat, situația fiind reglementată de prevederile art. 23 din Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene. Totodată, se reține că în același sens este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, elocventă fiind hotărârea pronunțată în cauza C-640/15, Tomas Vilkas împotriva Lituaniei.

Articolul 15 alin. (1) și art. 23 din Decizia-cadru 2002/584, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299, trebuie interpretate în sensul că, aceleași autorități rămân ținute să convină asupra unei noi date a predării în cazul expirării termenelor stabilite la articolul 23 menționat. Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Decizia-Cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI): în mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect și convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

Dispozițiile art. 23 din Decizia Cadru nr. 2002/584/JAI cu denumirea „termenul pentru predarea persoanei”, transpuse în legea română în dispozițiile art. 113 din Legea nr. 302/2004 rep, au fost interpretate în jurisprudența Curții Europene de Justiție în cauza C-640/15, hotărârea din 25 ianuarie 2017, cauza Vilkas. În această hotărâre s-a reținut că o interpretare a articolului 15 alin. (1) și a art. 23 din Decizia-cadru potrivit căreia autoritatea judiciară de executare nu ar mai trebui să procedeze la predarea persoanei căutate și nici să convină, în acest scop asupra unei noi date a predării cu autoritatea judiciară emitentă după expirarea termenelor menționate la articolul 23, ar fi de natură să aducă atingere obiectivului de accelerare și de simplificare a cooperării judiciare urmărit de decizia cadru, această interpretare fiind printre altele susceptibilă să oblige statul membru emitent să emită un al doilea mandat european de arestare pentru a permite desfășurarea unei noi proceduri de predare în termenele prevăzute de Decizia-cadru (paragraf 71) și de asemenea că „simpla expirare a termenelor stabilite la art. 23 nu poate exonera statul membru de executare de obligația de a continua procedura de executare a unui mandat european de arestare și de a proceda la predarea persoanei căutate, autoritățile în cauză trebuind să convină, în acest scop, asupra unei noi date a predării” (parag. 72).

Înalta Curte observă că motivele invocate pentru care nu s-a realizat predarea au caracter obiectiv, au la bază o situație pandemică care afectează întreaga lume, sunt justificate de măsurile impuse de state pentru a înlătura sau micșora riscul de răspândire a epidemiei de COVID-19 și de asigurare a securității persoanelor care sunt implicate în procedura de predare.

În raport de această concluzie devin aplicabile dispozițiile art. 104 alin. (9) și (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cu care (9) instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanța se pronunță prin încheiere motivată, ținând seama de termenele prevăzute la art. 112 și (10) în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului. Durata inițială a arestării nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.

În actuala procedură, față de persoana condamnată A. s-a emis mandatul european de arestare nr. 6 Gs/225/19 emis de către Amtsgericht Villingen – Schwenningen, Germania, în data de 7 septembrie 2020, în vederea predării, astfel că, în contextul anterior descris, Înalta Curte apreciază că se impune menținerea arestării persoanei condamnate în vederea predării către autoritățile germane.

Așadar, cu referire la oportunitatea menținerii măsurii arestării în vederea predării, Înalta Curte are în vedere dispozițiile legale anterior enunțate, măsura arestării în vederea asigurării prezentării persoanei solicitate în fața autorităților germane corespunde tuturor exigențelor impuse de dispozițiile legale, fiind singura aptă a asigura atingerea scopului derulării în bune condiții a procedurii speciale reglementată de Legea nr. 302/2004.

În consecință, Înalta Curtea apreciază că se impune menținerea măsurii arestării în vederea predării, aceasta fiind necesară și proporțională scopului urmărit, în vederea bunei desfășurări a procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare și pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură.

Prin urmare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, motivele invocate fiind independente de voința autorităților române sau germane, fiind generate de incidența crizei privind infecția cu COVID 19, în raport cu dispozițiile legale ce reglementează această procedură specială, se constată că este întemeiată contestația declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca și se impune menținerea măsurii arestării în vederea predării a persoanei solicitate A., pentru o perioadă de 30 de zile.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite contestația declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca împotriva Încheierii penale nr. 179/2020 din data de 27 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, în dosarul nr. x/2020, privind pe persoana solicitată A..

Va desființa încheierea atacată și rejudecând va admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și va menține măsura arestării în vederea predării a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile.

Cheltuielile ocazionate cu soluționarea contestației formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată A., în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.