Părţile din procesul penal. Accesul liber la justiţie. Egalitatea în drepturi (NCPP, NCP, Constituția României, L. nr. 47/1992)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 29/2020

L. nr. 47/1992: art. 29; NCPP: art. 16, art. 25 alin. (3), art. 32 alin. (2), art. 32, art. 275 alin. (3), art. 322, art. 396 alin. (2), art. 397; NCP: art. 5, art. 47, art. 52 alin. (3), art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. c); Constituția României: art. 16, art. 24 

Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume:

a. excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

b. excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

c. excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

d. excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul

e. acesteia.

În ceea ce privește primele trei condiții, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite, respectiv excepția a fost invocată de SC A. SA într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală (494/33/2019), are în vedere neconstituționalitatea dispozițiilor art. 32 alin. (2) din C. proc. pen. și textul criticat nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, aceasta trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, adică să producă un efect real, concret asupra cursului procesului penal și, implicit, asupra situației juridice a părții din proces.

Raportat la situația concretă din prezenta speță, se constată că dispozițiile a căror neconstituționalitate a fost invocată au legătură cu soluționarea cauzei, în condițiile în care contestația în anulare declarată de A. SA împotriva Deciziei penale nr. 503/A/2019 a Curții de Apel Cluj pronunțate în Dosarul nr. x/2016, a fost respinsă, ca inadmisibilă, pe motiv că dispozițiile art. 32 alin. (2) din C. proc. pen., stabilește că părțile în procesul penal sunt doar inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, iar SC A. SA nu a fost parte în procesul penal. Se mai reține că decizia ce ar putea fi pronunțată de instanța de contencios constituțional ar putea conduce la influențarea soluției ce poate fi pronunțată în cauza, în măsura în care s-ar stabili cadrul procesual în care latura civilă a cauzei este soluționată alături de acțiunea penală.

În consecință, Înalta Curte constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) din C. proc. pen. a fost invocată în fața unei instanțe de judecată, de către o parte din dosar, că dispozițiile a căror constituționalitate este contestată vizează drepturile și interesele recurentei A. SA și au legătură cu soluționarea cauzei, fiind astfel îndeplinite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale.

*

Opinia Înaltei Curți cu privire la neconstituționalitatea art. 32 alin. (2) din C. proc. pen.:

Texte legale incidente:

Art. 32 alin. (2) din C. proc. pen.

Părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente.

Constituția României:

Art. 21 – Accesul liber la justiție

(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Art. 24 – Dreptul la apărare

(1) Dreptul la apărare este garantat.

Art. 16 – Egalitatea în drepturi

(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Circumstanțele cauzei:

Prin Sentința penală nr. 2224 din 22 decembrie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca, în temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. c) C. pen. a fost condamnată inculpata C., la pedeapsa de 200 de zile-amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prev. de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 61 alin. (3) teza a II-a s-a stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON și a fost aplicată pedeapsa amenzii în cuantum de 14.000 RON.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 63 din C. pen., privind consecințele neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, anume înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. c) din C. pen. a fost condamnată inculpata D. la pedeapsa de 200 de zile -amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prev. de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 61 alin. (3) teza a II-a s-a stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON și s-a aplicat pedeapsa amenzii în cuantum de 14.000 RON.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 63 din C. pen., privind consecințele neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, anume înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul E., la pedeapsa de 200 de zile -amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prev. de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 61 alin. (3) teza a II-a s-a stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON și s-a aplicat pedeapsa amenzii în cuantum de 14.000 RON.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 din C. pen., privind consecințele neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, anume înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul F., la pedeapsa de 200 de zile amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prev. de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 61 alin. (3) teza a II-a s-a stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON și s-a aplicat pedeapsa amenzii în cuantum de 14.000 RON.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 din C. pen., privind consecințele neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, anume înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 61 alin. (1), (2), (4) lit. c) C. pen. a fost condamnată inculpata G., la pedeapsa de 200 de zile amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 61 alin. (3) teza a II-a s-a stabilit cuantumul sumei unei zile-amendă la suma de 70 RON și s-a aplicat pedeapsa amenzii în cuantum de 14.000 RON.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 63 din C. pen., privind consecințele neexecutării cu rea-credință a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, anume înlocuirea zilelor amendă neexecutate cu un număr corespunzător de zile de închisoare.

În temeiul art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. s-a dispus desființarea înscrisului falsificat, constând în copia „Registrului Acționarilor SC A. SA”

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. s-a luat act că persoanele vătămate H., I., J., K., L., M. și B., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual Avocat N. din Cluj-Napoca, județul Cluj nu s-au constituit părți civile.

Această sentință a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 503 din 24 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin care s-a dispus respingerea apelurilor declarate în cauză.

Împotriva acestei decizii, a declarat contestație în anulare SC A. SA, întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. a) din C. proc. pen., respectiv „judecata a avut loc fără citarea legală a unei părți”, susținând că deși a fost emitentul înscrisului desființat prin hotărârile judecătorești arătate mai sus, nu i s-a atribuit calitatea de parte în proces și, prin urmare, nu a fost deloc citată.

Înalta Curte apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată de SC A. SA este întemeiată.

Oricărei persoane interesate, care suportă o consecință în urma soluționării acțiunii penale sau acțiunii civile trebuie să i se acorde posibilitatea, într-un cadrul legal, să participe la proces, având în vedere că săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală poate avea, în afară de urmarea cu caracter penal și consecințe de ordin extrapenal, civil, administrativ, disciplinar (în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 257 din 26 aprilie 2017 § 12, M. Of. nr. 472 din 22 iunie 2017). Stabilirea corectă a cadrului procesual și îndeplinirea legală a procedurii de citare este de natură a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Dreptul la un proces echitabil reprezintă și posibilitatea oricărei părți de a expune cauza sa instanței de judecată, în condiții care să nu o dezavantajeze față de partea adversă, ceea ce se realizează prin asigurarea dreptului său la apărare.

Critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art. 32 alin. (2) din C. proc. pen., ce reglementează părțile în procesul penal, vizează încălcarea dreptului la apărare, garantat de art. 24 din Constituție, prin excluderea din categoria părților procesului penal a acelor persoane care ar putea avea calitate procesuală într-o acțiune similară formulată în fața unei instanțe civile.

Astfel cum rezultă din redactarea dispozițiilor art. 25 din C. proc. pen., privind rezolvarea acțiunii civile în procesul penal, desființarea unui înscris, deși este consecința constatării comiterii unei infracțiuni, aceasta vizează latura civilă a cauzei.

În speță, urmare a procesului în care au fost condamnate mai multe persoane pentru săvârșirea unor infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a fost desființat un înscris, fără ca emitentul acelui înscris (care nu a fost participant la săvârșirea infracțiunilor) să fie parte în proces, deși avea un interes legitim în raport de care puteau fi valorificate apărări înaintea pronunțării dispoziției instanței, ce a produs efecte asupra drepturilor sale civile.

Deopotrivă, excluderea posibilității emitentului unui act, al cărei desființare se solicită, de a participa la judecarea cauzei penale în care se decide asupra desființării, are drept consecință lipsirea de efectivitate a dreptului acestei persoane de acces la justiție, garantat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, în condițiile în care soluția nu mai poate fi ulterior repusă în discuție în fața unei instanțe civile.

Nu în ultimul rând, dispozițiile art. 32 din C. proc. pen., care restrâng sfera părților din procesul penal la inculpat, partea civilă și partea responsabilă civilmente, contravin dispozițiilor art. 16 din Constituția României, întrucât creează o situație discriminatorie în raport cu sfera persoanelor interesate, respectiv a persoanelor vizate de soluțiile pronunțate sau numai antamate în procedura de judecată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursul declarat de contestatoarea SC A. SA împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din C. proc. pen. din cuprinsul Deciziei penale nr. 1345/A din data de 21 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția Penală.

Va casa, sub acest aspect, decizia recurată și va dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.