Pachetul legislativ în interiorul căruia ne desfășurăm activitatea este vast

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. O pledoarie foarte interesantă pentru profesie, pentru colaborarea cu celelalte entități. Dle Ionașcu, sunteți președintele Instanței Superioare de Disciplină. Exista această instanță superioară de la început, de când s-a înființat profesia? A venit pe parcurs?

Cornel Ionașcu: Vreau să fac un preambul. Intrarea mea în profesie s-a produs conjunctural. M-am lovit de dosare de insolvență încă înainte să devin membru al acesteia, eu devenind în 2001. Întâmplarea a făcut ca să am poziția de director al unei direcții juridice din cadrul unei bănci și, în momentul în care această bancă a intrat sub incidența Legii insolvenței, am descoperit că lucrurile pot fi văzute și într-o altă perspectivă, nu din calitate de creditor, ci din calitatea celui care administrează o astfel de procedură, întâmplarea aceasta creându-mi premisele aderării la profesie, acest lucru întâmplându-se în 2001.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, legea prin care corpul nostru profesional s-a înființat a prevăzut din start, pe lângă multe alte chestiuni, și un sistem organizatoric intern. Pe lângă organele de conducere care veghează ca întreg corpul să urmeze o anumită cale, care să răspundă scopului pentru care a fost înființat, în interior sunt prevăzute și sancțiuni, în ipoteza în care vreunul dintre colegii noștri, să zicem, derapează sau săvârșește o faptă care este apreciată ca fiind faptă disciplinară. Răspunsul este că o astfel de instituție a existat de la data înființării corpului și ființează și în prezent. Este foarte adevărat că între timp s-a constatat că aceasta ar trebui reorganizată, motiv pentru care astăzi ea funcționează pe două grade jurisdicționale – pe de o parte avem instanțele locale de disciplină care acționează la nivelul curților de apel, cu alte cuvinte la nivelul fiecărei curți de apel sunt un număr de tribunale județene, membrii din aceste tribunale se constituie într-o instanță locală de disciplină. Ca instanță de control – să mergem pe linia aceasta – este Instanța Superioară de Disciplină. Am, personal, beneficiul de a fi continuatorul unei experiențe interesante în această materie, fac parte din această structură de 14 ani și mandatul meu a început preluând această importantă și responsabilă funcție de la dl Stan Tîrnoveanu, aici prezent; care, sigur, a făcut un pas în profesie.

Rolul nostru este să veghem ca toți colegii noștri să aibă un comportament corect, atât raportat la relațiile directe de serviciu, dar și în interiorul acestora.

Vreau să mai fac încă o precizare, și anume, având în vedere tema principală a acestei întâlniri, faptul că nu peste multă vreme vom marca împlinirea celor 20 de ani de când corpul profesional a luat ființă, vreau să vă spun un lucru pe care eu îl percep și așa îl percepe o bună parte dintre cei cu care ne întâlnim, fie în raport profesional, fie în raporturi colegiale – avem un corp profesional care se bucură de respectul participanților la procedură și, nu în ultimul rând, se bucură de respectul corpului magistraților. Să știți că nu este puțin lucru ca un corp profesional relativ tânăr să facă o astfel de evoluție și să-și ocupe un binemeritat loc, în care noțiunea de respect față de întregul corp să fie acordată aproape în mod natural de către celelalte profesii liberale.

Acest lucru se datorează mai multor factori: 1. modul în care corpul profesional este condus; 2. modul în care corpul profesional participă la pregătiri profesionale de tipul celei pe care doar ce am încheiat-o, unde se discută chestiuni extrem de practice; chestiuni pe care colegii noștri simt nevoia să le afle, pentru că, începând de luni, le vor și aplica. Și, nu în ultimul rând, trebuie să existe această perspectivă a sancțiunii ori de câte ori lucrurile nu se conformează regulii legale în interiorul căreia ne desfășurăm activitatea. Mulțumesc.

Nicolae Cîrstea: Aș vrea să vă întreb care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, reperele pe care le aveți cu privire la profesie în acești 20 de ani de la înființare.

Cornel Ionașcu: Am mai făcut această precizare și cred că este bine de reamintit, și anume: avem o profesie grea; colegii de la masă au scos în evidență lucrul ăsta. Este multidisciplinară. Pachetul legislativ în interiorul căruia ne desfășurăm activitatea este vast; și el are o evoluție aproape aritmetică. Corpul profesional, un corp nu suficient de dezvoltat numeric, are o caracteristică: deși este o activitate grea, până la limita înțelesului etimologic al cuvântului „greu”, majoritatea colegilor noștri sunt femei. Și, ceea ce este extrem de important, media de vârstă a colegilor noștri este vârsta deplinei maturități profesionale și a capacității biologice de a depune un efort intelectual și fizic care să răspundă exigențelor profesiei. Cu alte cuvinte – revin, și arăt, și răspund – faptul că a existat un anumit tip de înțelepciune în decursul anilor, în a selecta candidații la pătrunderea în profesie. Sigur că nu a existat și nu s-a dorit să avem mai multe femei în profesie decât bărbați, dar în examenele ce s-au desfășurat s-a dovedit că pregătirea doamnelor a fost uneori chiar mai bună decât a candidaților bărbați.

Nicolae Cîrstea: În încheiere aș vrea să vă rog pe fiecare dintre dumneavoastră să ne spuneți care ar fi calitățile pentru un practician în insolvență, ca să fie foarte bun în profesie; și, de asemenea, care este, din punctul dumneavoastră de vedere, frumusețea profesiei de practician în insolvență.

Cornel Ionașcu: Frumusețea este ori de câte ori, la sfârșitul unei proceduri, uitându-ne, să constatăm că am făcut ceea ce trebuia să facem; că am îndeplinit acele atribuțiuni pe care legea ni le-a impus; că am reușit să salvăm, ori de câte ori s-a putut, o afacere; că am reușit să protejăm un număr de salariați, deci, cu alte cuvinte, am acoperit o eventuală problemă socială; că s-a reușit ca să redai circuitului economic normal o anumită entitate economică. Desigur că nu de fiecare dată se întâmplă așa, și s-a vorbit despre lucrul ăsta. Dar face parte din regula jocului.

Acum, ce calități ar trebui să aibă un practician în insolvență. Nu cred că-i trebuie o calitate specială, decât aceea de a se angaja la o muncă continuă, de a face față unor eforturi pe care nici măcar nu le previzionează. Trebuie să știe să anticipeze eventualele probleme pe care procedura în care se găsește i le va deschide în orice fel de moment; și, nu în ultimul rând, trebuie să facă o pregătire continuă și să aibă un orizont profesional cât mai cuprinzător. Trebuie să stăpânească procedura, să aibă știința comunicării în raport cu toți participanții la procedură; și, nu în ultimul rând, să nu țină în mod excesiv la punctul de vedere personal.

Nicolae Cîrstea: Totuși, aș vrea să vă mai întreb pe fiecare dintre dumneavoastră ceva: cum vedeți activitatea dumneavoastră, a practicienilor în insolvență, dar și a UNPIR, din perspectiva următorilor 10-20 de ani?

Cornel Ionașcu: Întrebare destul de interesantă. Perspectiva este dată de dinamica pieței. Atâta vreme cât nașterea unei societăți are, de la începutul acesteia, și perspectiva morții sale, indiferent prin intermediul cărui mijloc legal, iar lichidarea este unul dintre aceste mijloace legale, uitându-ne la statisticile de până acum și constatând că viața unei societăți, din momentul înființării și până în momentul în care aceasta dispare de pe piață, și-a micșorat numărul de ani de funcționare – dacă nu mă înșel, este undeva la vreo 5 ani – uitându-ne la numărul de societăți ce se înființează, este clar că profesia noastră va continua, indiferent de forma pe care legislativul i-o va acorda începând de azi, de mâine sau în perspectivă, pentru că face parte din jocul economiei de piață.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc tuturor pentru această discuție la început de an 2019.