O.U.G. nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare

2 oct. 2015
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 3364

 

Actul modificatorActul modificat
O.U.G. nr. 41/2015
(M. Of. nr. 733 din 30 septembrie 2015)
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Legea educației naționale nr. 1/2011
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice
Legea nr. 270/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice
Legea administrației publice locale nr. 215/2001
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale
O.U.G. nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
O.U.G. nr. 126/2005 privind reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții

 

În M. Of. nr. 733 din 30 septembrie 2015, s-a publicat O.U.G. nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare.

Respectiva ordonanță de urgență a fost adoptată având în vedere:

– necesitatea elaborării legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016;

– faptul că abordarea bugetară pe bază de credite de angajament și pe buget pe programe reprezintă un proces extrem de complex, care necesită timp și asistență tehnică din partea instituțiilor financiare internaționale;

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

– faptul că la data de 20 octombrie 2015 expiră termenul prevăzut la art. III din Legea nr. 270/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, pentru obținerea certificatului de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului european de conturi de către conducătorii compartimentului financiar-contabil din instituțiile publice aflați în funcție;

– faptul că neadoptarea în regim de urgență poate avea consecințe serioase și ar genera disfuncționalități majore, cu efecte negative asupra activității administrației publice centrale;

– faptul că devine oportună prelungirea termenelor stabilite la art. III și V din Legea nr. 270/2013;

– dizolvarea autorităților deliberative și suspendarea primarilor unor unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale conduce la imposibilitatea rectificării bugetului de venituri și cheltuieli, implicit efectuarea unor plăți curente necesare pentru stricta funcționare a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale;

– faptul că există riscul ca unele instituții ale administrației publice locale să nu poată onora, din venituri proprii sau de la bugetul de stat, obligațiile de plată, inclusiv cheltuieli de natură salarială;

– vacanța sau imposibilitatea exercitării funcției de primar pune în imposibilitate unitățile administrativ-teritoriale să emită certificatele de urbanism sau autorizațiile de construire, fapt care conduce la imposibilitatea de edificare în condițiile legii a construcțiilor de către solicitanți și implicit la privarea și îngrădirea dreptului de a edifica o construcție;

– faptul că în conformitate cu prevederile art. 495 lit. f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, consiliile locale trebuie să stabilească, până la data de 7 noiembrie 2015, prin hotărâre, nivelurile impozitelor și taxelor locale valabile în anul 2016, în cazul consiliilor locale dizolvate unitățile administrativ-teritoriale se află în imposibilitatea aprobării nivelurilor impozitelor și taxelor locale valabile în anul 2016;

– faptul că până la data adoptării respectivei ordonanțe de urgență a Guvernului au fost aprobate mai multe acte normative privind creșteri salariale în sectorul bugetar, iar acestea au impact asupra bugetului unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, fără a fi majorat și nivelul maxim al cheltuielilor de personal aprobat;

– faptul că unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale dispun de venituri proprii pentru acordarea creșterilor salariilor, dar acestea sunt blocate de nivelul maxim al cheltuielilor de personal aprobat, se reglementează renunțarea la repartizarea acestuia pe județe și municipiul București;

– faptul că prin proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile sunt prevăzuți indicatori de rezultat sau indicatori de sustenabilitate postimplementare care presupun înființarea unor posturi;

– faptul că, în situația în care nu se prevede o posibilitate de suplimentare cu posturile respective, beneficiarii riscă să nu realizeze indicatorii de rezultat ai proiectelor sau pe cei de sustenabilitate a proiectelor implementate, fapt care poate conduce la aplicarea unor corecții financiare aplicate proiectelor;

– faptul că, în practică, s-a observat că gestionarea litigiilor arbitrale de competența Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de către instituția publică în a cărei sferă de competență se regăsește problematica ce face obiectul diferendelor nu este întotdeauna posibilă, deoarece nu toate instituțiile publice au posibilitatea de a asigura în bugetul propriu sumele necesare pentru plata taxelor arbitrale, a celor de reprezentare juridică sau de executare a hotărârii arbitrale;

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

– faptul că aceste dificultăți de asigurare a reprezentării juridice se pot întâlni și ulterior pronunțării hotărârii arbitrale, respectiv atunci când se încearcă recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale în diverse jurisdicții naționale;

– faptul că în lipsa preluării dosarelor arbitrale în care sunt invocate clauze care se referă la protecția reciprocă a investițiilor, din tratatele internaționale la care România este parte, de către Ministerul Finanțelor Publice, asigurarea unei apărări eficiente ar putea fi întârziată sau să lipsească în totalitate, iar România ar putea fi obligată la plata unor despăgubiri sau, mai grav, la afectarea imaginii sale în plan internațional, cu consecințe financiare imposibil de estimat la acest moment;

– liniile directoare agreate cu creditorii externi, în vederea eficientizării activității de colectare și administrare a marilor contribuabili, fiind necesară reorganizarea structurii Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, prin transformarea acesteia într-o entitate publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea A.N.A.F.;

– faptul că pentru evitarea acestor riscuri, se reglementează preluarea în regim de urgență a competenței de reprezentare a României sau altor instituții publice de către o singură instituție publică, respectiv de către Ministerul Finanțelor Publice, precum și stabilirea obligațiilor procedurale ale instituțiilor care au gestionat problematica diferendului și ale personalului din cadrul acestora;

– situația excepțională determinată de încetarea de drept, în luna septembrie 2015, a contractelor de muncă pentru un număr semnificativ de cadre didactice cu grad de asistent/lector ce nu și-au obținut titlul de doctor până la această dată, desfășurarea procesului educațional din învățământul superior, în anul universitar 2015-2016, fiind grav afectată, instituțiile de învățământ superior neputând asigura în condiții optime procesul de învățământ;

– necesitatea imperioasă de asigurare a calității și a condițiilor optime pentru desfășurarea procesului de învățământ în anul universitar 2015-2016;

– asigurarea bunei funcționări a sistemului național de învățământ;

– disfuncționalitățile înregistrate la nivelul unităților administrativ-teritoriale determinate de dizolvarea autorităților deliberative constituite la nivelul administrației publice locale, dublată de suspendarea, încetarea mandatului sau de imposibilitatea exercitării mandatului de către autoritățile executive din cauze care, în prezent, nu sunt reglementate ca fiind situații de suspendare sau încetare a mandatului (de exemplu: măsura preventivă a controlului judiciar – necorelare între dispozițiile legislației în materie penală și legislația cadru aplicabilă administrației publice);

– faptul că în aceste situații excepționale se creează vid de autoritate publică la nivelul unor unități administrativ-teritoriale și implicit imposibilitatea adoptării unor hotărâri absolut necesare funcționării, pentru derularea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile finanțate în perioada de programare 2007-2013, al cărei ultim an de implementare este anul 2015, sau pentru contractarea și/sau garantarea unor împrumuturi necesare asigurării cofinanțării proiectelor, respectiv o serie de atribuții instituite în competența exclusivă a autorităților deliberative, ce excedează gestiunii curente a treburilor publice și care rămân la momentul actual nerealizate, cum ar fi, dar fără a se limita la: darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică; vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată; avizarea sau aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, emiterea de autorizații de construcții.

Actele normative modificate de O.U.G. nr. 41/2015

O.U.G. nr. 41/2015 modifică următoarele acte normative:

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015): unde se introduce art. 495 lit. g);

Legea educației naționale nr. 1/2011 (M. Of. nr. 18 din 10 ianuarie 2011; cu modif. și compl. ult.): unde se introduc art. 286 alin. (11) și art. 362 alin. (8);

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (M. Of. nr. 597 din 13 august 2002; cu modif. ult.): unde se modifică art. 19 lit. b2) și b3);

Legea nr. 270/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice (M. Of. nr. 642 din 18 octombrie 2013): unde se prorogă termenul prevăzut la art. III și V;

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (rep. M. Of. nr. 123 din 20 februarie 2007; cu modif. ult.): unde se introduc art. 551 și 991;

Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (M. Of. nr. 618 din 18 iulie 2006; cu modif. ult.), unde se introduce art. 82 alin. (2);

O.U.G. nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare (M. Of. nr. 450 din 2 iulie 2010; cu modif. ult.) aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2011: unde se abrogă art. III alin. (4), se modifică art. III alin. (5) și (8) și (11), se introduce în anexă pct. 6;

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (M. Of. nr. 933 din 13 octombrie 2004; cu modif. ult): unde se introduce art. 4 alin. (1) lit. a1);

O.U.G. nr. 126/2005 privind reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (M. Of. nr. 842 din 19 septembrie 2005; cu modif. ult.), aprobată prin Legea nr. 168/2006: unde se modifică art. 1 și 2.

 

O.U.G. nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare was last modified: octombrie 5th, 2015 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter