Schema de ajutoare de stat și de minimis sub formă de investiții de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii în cadrul Programului operațional Competitivitate (OMDRAPFE nr. 194/2018)

13 feb. 2018
Vizualizari: 3175
Cap. IV („Domeniul de aplicare”) din Schema de ajutoare de stat

Art. 4 stabilește faptul că respectiva schemă are ca scop să faciliteze accesul la finanțare sub formă de capital și cvasicapital pentru întreprinderi mici și mijlocii din toate regiunile de dezvoltare ale României, cu respectarea alocării financiare dintre regiuni mai dezvoltate și regiuni mai puțin dezvoltate, care este comunicată de către furnizor și descrisă în apelul pentru expresii de interes.

Art. 5 prevede că măsura se adresează întreprinderilor mici și mijlocii care solicită finanțare pentru investiții în domeniile de activitate eligibile (clase CAEN) enumerate în anexa nr. 1 la prezenta schemă.

Măsura nu se aplică sectoarelor și activităților prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul de minimis sau la art. 1 alin. (2) din Regulamentul de exceptare în bloc, după caz:

A. Ajutorul de minimis nu poate fi acordat întreprinderilor din următoarele sectoare și activități prevăzute la art. 1 din Regulamentul de minimis:

a) sectoarele pescuitului și acvaculturii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului;

b) producția primară de produse agricole enumerate în anexa I la Tratat;

c) sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective;

(ii) atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;

d) activități legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoare direct legate de cantitățile exportate, ajutoare destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate.

B. Ajutorul de stat în cadrul prezentei scheme nu poate fi acordat următoarelor sectoare și activități prevăzute la art. 1 din Regulamentul de exceptare în bloc, inclusiv:

a) activități legate de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoare legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;

b) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate;

c) sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective; sau

(ii) atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;

d)facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787 a Consiliului.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Prin respectiva schemă nu se acordă ajutoare:

(i) întreprinderilor care fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor este declarat ilegal și incompatibil cu piața internă, cu excepția schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale;

(ii) întreprinderilor aflate în dificultate;

(iii) condiționate de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; cu toate acestea, cerința de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plății ajutorului este permisă;

(iv) condiționate de obligația ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel național sau servicii naționale sau care limitează posibilitatea ca beneficiarii să exploateze în alte state membre rezultatele obținute din cercetare, dezvoltare și inovare.

În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectoarele și activitățile excluse, cât și în unul sau mai multe sectoare sau domenii de activitate incluse în domeniul de aplicare a schemei, ajutoarele se pot acorda pentru aceste din urmă sectoare sau activități, cu condiția ca întreprinderea respectivă să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al schemei nu beneficiază de ajutoare de minimis sau de stat acordate în conformitate cu schema.

 

Cap. V („Modalități de acordare a ajutorului de minimis și ajutorului de stat”) din Schema de ajutoare de stat

Art. 6 prevede faptul că ajutorul de stat și ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare de risc, respectiv investiții de capital și cvasicapital.

În art. 7 se dispune că prin procedura de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie a intermediarilor financiari, FEI selectează unul sau mai mulți intermediari financiari și semnează acorduri operaționale cu aceștia. Fiecare intermediar financiar (administrator de fond de capital de risc) creează un fond de investiții cu două compartimente (care nu sunt în mod necesar structurate ca entități juridice separate), care acordă următoarele tipuri de finanțări:

1. finanțările de capital sau cvasicapital de valoare mică, acordate de către compartimentul de accelerare de antreprenoriat, pentru care sunt aplicabile regulile stabilite de Regulamentul de minimis, respectiv:

a) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi;

b) întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost pot beneficia de ajutor de minimis în cadrul schemei pentru activități pe care acestea le desfășoară și care se încadrează în codurile CAEN din anexa nr. 1, cu respectarea plafonului menționat la lit. a) și cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea activităților sau distincția între costuri, pentru a dovedi că activitatea de transport rutier de mărfuri nu beneficiază de ajutorul de minimis și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri;

c) ajutorul de minimis se consideră acordat în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acesta este conferit întreprinderii (de exemplu, semnarea contractului de investiție), în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutorul de minimis se plătește;

d) pentru ajutoarele de minimis plătite eșalonat, în mai multe tranșe, acestea se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate, utilizând rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor;

e) în cazul în care, prin acordarea unor noi ajutoare de minimis, s-ar depăși plafonul de 200.000 euro, solicitantul nu poate beneficia de prevederile prezentei scheme nici chiar pentru acea parte din finanțarea nerambursabilă solicitată care se încadrează în plafonul de minimis;

f) în cazul fuziunilor societăților sau al achizițiilor de părți sociale, atunci când se stabilește dacă un nou ajutor de minimis acordat unei întreprinderi noi sau întreprinderii care face achiziția depășește plafonul relevant, se iau în considerare toate ajutoarele de minimis anterioare acordate tuturor întreprinderilor care fuzionează. Ajutoarele de minimis acordate legal înainte de fuziune sau achiziție rămân legal acordate;

g) în cazul în care o întreprindere se împarte în două sau mai multe întreprinderi separate, ajutoarele de minimis acordate înainte de separare se alocă întreprinderii care a beneficiat de acestea, și anume, în principiu, întreprinderii care preia activitățile pentru care au fost utilizate ajutoarele de minimis. în cazul în care o astfel de alocare nu este posibilă, ajutoarele de minimis se alocă proporțional pe baza valorii contabile a capitalului social al noilor întreprinderi la data la care separarea produce efecte;

2. finanțările de capital sau cvasicapital, acordate de către compartimentul de investiții tip „seed”, în conformitate cu Regulamentul de exceptare în bloc. Aceste finanțări se pot acorda fie întreprinderilor care au beneficiat deja de investiții în cadrul compartimentului de accelerare, cu respectarea regulii de cumul, fie altor întreprinderi eligibile. Pentru finanțările acordate în cadrul acestui compartiment sunt aplicabile prevederile art. 21 din Regulamentul de exceptare în bloc, respectiv:

a) întreprinderile eligibile sunt întreprinderile care, la momentul investiției inițiale de finanțare de risc, sunt IMM-uri necotate și îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

(i) nu au funcționat pe nicio piață;

(ii) funcționează, pe orice piață, de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială;

(iii) necesită o investiție inițială de finanțare de risc care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea intrării pe o nouă piață de produs sau pe o nouă piață geografică, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani;

b) Se poate oferi sprijin pentru capitalul de înlocuire numai dacă acesta din urmă este combinat cu capital nou reprezentând cel puțin 50% din fiecare rundă de investiții în întreprinderile eligibile;

c) în scopul gestionării lichidității se poate utiliza un procent de cel mult 30% din totalul aporturilor de capital și al capitalului angajat nevărsat al intermediarului financiar;

d) valoarea totală a finanțării de risc nu depășește 15 milioane EUR pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanțare de risc;

e) măsura trebuie să mobilizeze finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:

(i) 10% din finanțarea de risc acordată întreprinderilor eligibile anterior realizării primei vânzări comerciale pe orice piață;

(ii) 40% din finanțarea de risc acordată întreprinderilor eligibile care funcționează, pe orice piață, de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială;

(iii) 60% din finanțarea de risc pentru investiții acordată întreprinderilor eligibile care necesită o investiție inițială de finanțare de risc care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea intrării pe o nouă piață de produs sau pe o nouă piață geografică, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani;

f) Măsura îndeplinește următoarele condiții:

(i) este pusă în aplicare prin intermediul unuia sau al mai multor intermediari financiari;

(ii) intermediarii financiari, precum și investitorii sau administratorii de fonduri sunt selectați prin intermediul unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii, care este efectuată în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă și care urmărește stabilirea unor mecanisme adecvate de partajare a riscurilor și a recompenselor prin care se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecției împotriva evoluției negative;

(iii) în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere asumată de către investitorul public este plafonată la 25% din totalul investiției efectuate;

g) măsurile de finanțare de risc asigură faptul că deciziile de finanțare sunt motivate de obținerea unui profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile următoare:

(i) intermediarii financiari sunt stabiliți în conformitate cu legislația aplicabilă;

(ii) se realizează un proces de diligență care să asigure o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanțare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor vizând asigurarea viabilității economice și a unui nivel eficient în ceea ce privește dimensiunea și domeniul de aplicare teritorială al portofoliului relevant de investiții;

(iii) finanțarea de risc furnizată întreprinderilor eligibile are la bază un plan de afaceri viabil, care cuprinde detalii despre produs, vânzări și dezvoltarea profitabilității și care stabilește viabilitatea financiară ex ante;

(iv) există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.

h) intermediarii financiari sunt gestionați pe o bază comercială. Se consideră că această cerință este îndeplinită în cazul în care intermediarul financiar și, în funcție de tipul de măsură de finanțare de risc, administratorul fondului îndeplinesc următoarele condiții:

(i) sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze cu diligența unui administrator profesionist și de bună-credință, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici și supravegherea normativă;

(ii) remunerația lor este conformă cu practicile de pe piață. Se consideră că această cerință este respectată în cazul în care administratorul sau intermediarul financiar este selectat printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, bazată pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară;

(iii) primesc o remunerație în funcție de performanță sau își asumă o parte din riscurile de investiții prin coinvestirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele investitorului public;

(iv) stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru derularea investițiilor;

(v) investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de investiții, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;

i) ajutoarele de stat acordate prin acest compartiment nu se cumulează cu niciun tip de ajutoare de minimis în raport cu aceleași costuri eligibile dacă un astfel de cumul ar conduce la o intensitate a ajutorului care le depășește pe cele prevăzute în prezenta schemă.

 

Cap. VI („Beneficiarii ajutorului de stat și de minimis și condițiile de eligibilitate”) din Schema de ajutoare de stat

Art. 8 stabilește că beneficiarii ambelor tipuri de ajutoare trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) nu este o întreprindere în dificultate;

b) nu este o întreprindere cotată la o bursă de valori;

c) activitatea finanțată se încadrează în cel puțin unul dintre domeniile de specializare inteligentă stabilite prin „Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020”, adică este corespunzătoare cel puțin unuia dintre sectoarele industriale cu potențial de specializare inteligentă enumerate în tabelul 2 al „Strategiei naționale pentru competitivitate 2015-2020”, așa cum au fost transpuse în codurile CAEN enumerate în anexa nr. 1 la prezenta schemă;

d) cel puțin unul dintre următoarele criterii este îndeplinit:

– beneficiarul sau unul dintre acționarii/asociații acestuia a înregistrat sau se află în proces de a înregistra cel puțin un drept tehnologic (de tipul brevet de invenție, model de utilitate, drept asupra unui desen industrial, drept de autor asupra unui program de calculator etc.) și suportul financiar este direcționat înspre acțiuni menite să susțină implementarea aceluiași drept tehnologic; sau

– beneficiarul sau unul dintre acționarii/asociații acestuia a primit un premiu de cercetare, dezvoltare sau inovare acordat de o instituție UE sau de un organism competent la nivel UE/național/regional și suportul financiar este direcționat înspre acțiuni menite să susțină implementarea aceluiași premiu; sau

– beneficiarul este o întreprindere inovativă, conform definiției de la art. 2 pct. 80 din Regulamentul general de exceptare în bloc, adică o întreprindere fie: (a) care poate demonstra, prin intermediul unei evaluări realizate de un expert extern, că va dezvolta într-un viitor previzibil produse, servicii sau procese care sunt noi sau îmbunătățite în mod substanțial în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul respectiv și care prezintă riscul unei disfuncționalități de natură tehnologică ori industrială; fie (b) ale cărei costuri aferente activității de cercetare și dezvoltare reprezintă cel puțin 10% din costurile sale totale de funcționare înregistrate cel puțin în cursul unuia dintre cei trei ani care preced acordarea ajutorului sau, în cazul unei întreprinderi nou-înființate fără niciun istoric financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern;

sau

– beneficiarul intenționează să utilizeze finanțarea în scopul inovării, așa cum este aceasta definită în „Manualul Oslo – Ghid pentru colectarea și interpretarea datelor privind inovarea”, ediția a 3-a, cap. 3. Îndeplinirea acestei obligații va fi considerată a fi îndeplinită pe baza reprezentărilor și declarațiilor beneficiarului la momentul primirii finanțării.

 

Cap. VII („Modalități de acordare a ajutorului de minimis și ajutorului de stat”) din Schema de ajutoare de stat

Potrivit art. 9, respectiva schemă se aplică de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data expirării aplicabilității Regulamentului de minimis și a Regulamentului de exceptare în bloc, respectiv 31 decembrie 2020.

Conform art. 58 alin. (4) din Regulamentul de exceptare în bloc, exceptarea ajutoarelor de finanțare de risc acordate în cadrul schemei expiră la sfârșitul perioadei prevăzute în acordul de finanțare (estimativ, după 2027), cu condiția ca angajarea fondurilor publice în fondul de investiții în societăți necotate care beneficiază de sprijin să fi avut loc, pe baza respectivului acord, în termen de 6 luni de la sfârșitul perioadei de valabilitate a Regulamentului de exceptare în bloc și ca toate celelalte condiții de exceptare să continue să fie îndeplinite.

Art. 10 prevede că bugetul schemei este de 40 milioane euro, din care 33.736.434,11 euro de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și 6.263.565,89 euro de la bugetul de stat. Repartizarea anuală, orientativă, pe tipuri de ajutoare, a bugetului schemei este următoarea:

Anul201820192020Total
Ajutoare de minimis (milioane euro)1348
Ajutoare de stat (milioane euro)5101732

Art. 11 dispune că numărul estimat al beneficiarilor acestei scheme este de 50, din care 10 pe componenta de ajutor de stat.

 

Cap. VIII („Modalitatea de implementare a schemei”) din Schema de ajutoare de stat

Art. 12 stabilește faptul că inisterul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), prin Autoritatea de Management pentru Programul operațional Competitivitate (AMPOC), este furnizorul ajutorului de stat și al ajutorului de minimis și instituția responsabilă cu implementarea prezentei scheme. Administratorul schemei este desemnat Fondul European de Investiții, conform Acordului de finanțare. Sub-administratorii schemei sunt intermediarii financiari selectați prin apelul pentru expresii de interes.

Art. 13 prevede că intermediarii financiari, în calitate de sub-administratori ai schemei, au următoarele atribuții:

a) verifică eligibilitatea întreprinderilor care solicită finanțare;

b) verifică respectarea regulilor de cumul a ajutoarelor de stat și de minimis pentru întreprinderile eligibile;

c) informează beneficiarii în legătură cu valoarea ajutorului de stat sau de minimis, cu referire expresă la prevederile Regulamentului de exceptare în bloc și ale Regulamentului de minimis, după caz;

d) înregistrează actele de acordare a finanțării de risc și plățile de ajutoare în Registrul ajutoarelor de stat (RegAS) în termen de 7 zile lucrătoare de la acordarea/plata ajutoarelor, în conformitate cu Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 437/2016;

e) recuperează ajutoarele de stat, în cazul în care documentele și informațiile furnizate de către beneficiarul final în documentele depuse se dovedesc a fi incorecte sau false.

 

Cap. IX („Reguli privind cumulul ajutoarelor”) din Schema de ajutoare de stat

Art. 14 stabilește faptul că regulile generale de cumul sunt următoarele:

a)ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu Regulamentul de minimis pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei în limita plafonului stabilit în regulamentul respectiv. Acestea pot fi cumulate cu ajutoare de minimis acordate în conformitate cu alte regulamente de minimis în limita plafonului relevant de 200.000 euro;

b)ajutoarele de stat acordate prin prezenta schemă nu se cumulează cu niciun tip de ajutoare de minimis în raport cu aceleași costuri eligibile dacă un astfel de cumul ar conduce la o intensitate a ajutorului care le depășește pe cele prevăzute în Regulamentul de exceptare în bloc.

Art. 15 prevede că pentru respectarea regulilor de cumul, beneficiarul prezintă o declarație de eligibilitate, pe propria răspundere (conform modelului din anexa nr. 2 la prezenta schemă), în care menționează informațiile referitoare la orice alt ajutor de minimis sau de stat primit în ultimii 2 ani fiscali anteriori datei de depunere a cererii de finanțare, precum și în anul fiscal curent, până la depunerea documentației de acordare a finanțării, respectiv încheierea contractului de finanțare.

Art. 16 dispune că înainte de acordarea ajutorului de minimis sau de stat în cadrul prezentei scheme, intermediarul financiar verifică dacă întreprinderea unică din care face parte beneficiarul final a mai beneficiat de alte ajutoare de stat sau de minimis pentru aceleași cheltuieli eligibile, pe baza declarației pe propria răspundere a beneficiarului, și dacă regulile de cumul sunt respectate.

 

Cap. X („Reguli privind transparența, monitorizarea și raportarea”) din Schema de ajutoare de stat

Art. 17 prevede că respectiva schemă se publică pe site-ul furnizorului de ajutor la următorul link: www.fonduri-ue.ro

(2)În conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 437/2016, MDRAPFE, prin AMPOC, în calitate de furnizor al măsurii de ajutor de stat, respectiv de minimis, are obligația încărcării în Registrul general al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS) a schemei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia.

Conform art. 18, informațiile legate de contractele de finanțare cu beneficiarii, plățile, obligațiile de recuperare/rambursare, precum și recuperarea/rambursarea efectivă se încarcă în RegAS de către intermediarii financiari în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării contractului de investiții, respectiv de la data instituirii plăților, a obligațiilor de recuperare/rambursare a ajutoarelor sau a recuperării/rambursării efective a respectivelor obligații.

Potrivit art. 19, MDRAPFE, prin AMPOC, FEI și intermediarii financiari, are obligația de a monitoriza permanent ajutoarele de minimis și de stat acordate, aflate în derulare, pentru a nu se depăși plafoanele și intensitatea maxime admise și de a dispune măsurile care se impun în cazul nerespectării condițiilor din prezenta schemă sau din legislația națională ori europeană aplicabilă la momentul respectiv.

Art. 20 dispune că în vederea asigurării monitorizării ajutoarelor de stat la nivel european și național, MDRAPFE, prin AMPOC, FEI și intermediarii financiari, are obligația să păstreze evidența detaliată a ajutoarelor acordate pe o perioadă de minimum 10 ani fiscali de la data acordării ultimului ajutor individual în baza prezentei scheme. Această evidență trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a demonstra respectarea condițiilor impuse de legislația comunitară în domeniul ajutorului de stat și de minimis.

Beneficiarul final trebuie să păstreze, pe o perioadă de minimum 10 ani fiscali de la data acordării ultimei alocări specifice, toate documentele referitoare la ajutorul de minimis sau de stat primit în cadrul schemei pentru a demonstra respectarea tuturor condițiilor impuse de legislația comunitară în acest domeniu.

Art. 21 stabilește faptul că MDRAPFE, prin AMPOC, în calitate de autoritate responsabilă cu implementarea prezentei scheme, are obligația de a transmite Consiliului Concurenței toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat și de minimis la nivel național, în formatul și în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, precum și datele și informațiile necesare pentru întocmirea inventarului ajutoarelor de stat și de minimis și a rapoartelor și informărilor necesare îndeplinirii obligațiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Administratorul schemei are obligația de a pune la dispoziția MDRAPFE, prin AMPOC, în formatul și în termenul solicitate de către acesta, toate datele și informațiile necesare în vederea respectării procedurilor de raportare și monitorizare a ajutoarelor de minimis ce îi revin ca responsabilitate.

Consiliul Concurenței poate solicita date și informații de la furnizorul de ajutor atunci când, din informațiile deținute, rezultă că nu au fost respectate condițiile de acordare a ajutoarelor de minimis. în situația în care datele transmise de către furnizor nu clarifică aspectele sesizate, Consiliul Concurenței poate dispune o acțiune de control la întreprinderea beneficiară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. în această acțiune, echipa de control a Consiliului Concurenței va fi însoțită de reprezentanți ai furnizorului.

Art. 22 prevede că în baza unei cereri scrise, emisă de Comisia Europeană, MDRAPFE va transmite acesteia, prin intermediul Consiliului Concurenței, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informațiile pe care Comisia le consideră necesare pentru evaluarea respectării condițiilor stabilite prin prezenta schemă.

Art. 23 dispune că MDRAPFE va transmite, prin intermediul sistemului de notificare electronică al Comisiei, rezumatul informațiilor despre schema de ajutor de stat exceptată în temeiul Regulamentului de exceptare în bloc, în formatul standard prevăzut la anexa II la acest regulament (art. 11 din Regulamentul de exceptare în bloc).

Conform art. 24, MDRAPFE va transmite, spre informare, Consiliului Concurenței prezenta schema, în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 25 stabilește faptul că furnizorul de ajutor va asigura publicarea pe site-ul www.fonduri-ue.ro a informațiilor conform art. 9 alin (1) lit. c) coroborat cu art. 9 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat, privind fiecare ajutor de stat individual acordat în cadrul schemei care depășește valoarea de 500.000 euro.

Schema de ajutoare de stat și de minimis sub formă de investiții de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii în cadrul Programului operațional Competitivitate (OMDRAPFE nr. 194/2018) was last modified: februarie 13th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.