Normele privind acordarea majorării pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale funcţionarilor publici cu statut special şi personalului civil din sistemul administraţiei penitenciare (OMJ nr. 820/C/2015)

În M. Of. nr. 173 din 12 martie 2015, s-a publicat Ordinul ministrului justiției (OMJ) nr. 820/C/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale funcționarilor publici cu statut special și personalului civil din sistemul administrației penitenciare.

Vom prezenta, în continuare, conținutul Normelor privind acordarea majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale funcționarilor publici cu statut special și personalului civil din sistemul administrației penitenciare:

Potrivit art. 1, respectivele norme metodologice reglementează condițiile de acordare, în anul 2015, a majorării de până la 50% din salariul de bază prevăzută de art. 15 din cap. II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, și art. 12 alin. (3) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Art. 2 prevede următoarele:

„(1) Funcționarii publici cu statut special și personalul civil din sistemul administrației penitenciare care execută, în domeniul specific, lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de o majorare de până la 50% din salariul de bază prevăzut de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009, denumită în continuare majorare.

(2) Prin personal civil din sistemul administrației penitenciare se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din sistemul administrației penitenciareˮ.

Conform art. 3, sunt considerate lucrări de excepție, lucrările:

a) efectuate în vederea realizării unor obiective cu impact ridicat asupra organizării și funcționării structurilor din sistemul administrației penitenciare;

b) care impun efectuarea unor activități cu un grad ridicat de răspundere sau specializare;

c) care presupun o documentare complexă sau gestionarea unui volum mare de informații;

d) care contribuie la identificarea, obținerea sau creșterea veniturilor.

Potrivit art. 4, sunt considerate misiuni speciale:

a) activitățile directe desfășurate cu persoanele custodiate, în împrejurări având complexitate ridicată;

b) activitățile care implică riscuri deosebite pentru siguranța personalului sau pentru funcționarea în bune condiții a sistemului penitenciar;

c) activitățile cu un grad de complexitate mai mare decât atribuțiile corespunzătoare postului ocupat.

Art. 5 prevede următoarele:

„(1) Majorarea prevăzută la art. 2 alin. (1) se acordă individual pentru o perioadă de 3 luni, pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare și în limita a 30% din suma salariilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, cumulat pe total buget al ordonatorului principal de credite.

(2) Administrația Națională a Penitenciarelor stabilește numărul de persoane care pot beneficia de majorare în conformitate cu alin. (1) și îl comunică fiecărei unități subordonate, aceasta având obligația de a se încadra în datele primite”.

Art. 6 are următorul conținut:

„(1) Majorarea se acordă la propunerea fundamentată și motivată în scris a șefului ierarhic nemijlocit, care va cuprinde și procentul majorării, conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(2) Propunerea de acordare a majorării se analizează în consiliul de conducere al unității respective, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative. În urma analizei, se stabilesc propunerile finale asupra cărora urmează să se pronunțe persoana competentă potrivit alin. (3).

(3) Competența de acordare a majorării, inclusiv stabilirea procentului majorării, revine:

a) ministrului justiției, pentru directorul general și directorii generali adjuncți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor;

b) directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru directorii și directorii adjuncți din unitățile subordonate, pentru personalul din Administrația Națională a Penitenciarelor și pentru personalul din Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați;

c) directorilor unităților subordonate, pentru personalul din subordinea acestora, cu excepția celui prevăzut la lit. b).

(4) La acordarea majorării se au în vedere toate categoriile și corpurile de personal, cu respectarea principiului proporționalității.

(5) În cazul în care persoana competentă prevăzută la alin. (3) nu este de acord cu propunerea, refuzul privind acordarea majorării se fundamentează în scris”.

Art. 7 prevede următoarele:

„(1) Majorarea salarială de până la 50% nu se acordă sau plata majorării încetează în următoarele cazuri:

a) în toate situațiile în care nu se acordă salariul de bază;

b) în situația punerii la dispoziție ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau a trimiterii în judecată;

c) când nu mai sunt îndeplinite criteriile de acordare.

(2) În situația în care majorarea acordată unei persoane încetează înainte de expirarea perioadei inițiale, se poate propune ca, pentru perioada rămasă, să beneficieze de majorarea de până la 50% o altă persoană, cu respectarea procedurii și condițiilor stabilite prin prezentele norme metodologice.

(3) Majorarea se menține până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată, inclusiv în cazul în care intervine detașarea sau mutarea beneficiarului la altă unitate din sistemul penitenciar.

(4) Prevederile art. 6 se aplică în mod corespunzător și pentru situațiile prevăzute la alin. (1), după caz”.

Potrivit art. 2 alin. (1) din OMJ nr. 820/C/2015, orice dispoziții contrare respectivului ordin se abrogă.