OMAI nr. 135/2019 privind stabilirea condiţiilor de acordare a recompenselor morale, financiare şi materiale cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne – prezentare generală

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

În M. Of. nr. 961 din 29 noiembrie 2019 a fost publicat Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 135/2019 care stabilește condițiile de acordare a recompenselor morale, financiare și materiale cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire și procedurile de lucru ale acestora.

În continuare, vom analiza dispozițiile cu caracter relevant din cadrul acestui Ordin.

Astfel, se reliefează faptul că „procedura disciplinară se realizează cu respectarea principiilor, garanțiilor, regulilor și competențelor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare”, așa cum reiese din conținutul art. 2.

Cu privire la categoriile de recompense care se pot acorda este necesar să ne axăm pe dispozițiile reglementate de art. 3 care prevede următoarele aspecte de interes:

„Pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, cadrelor militare în activitate li se pot acorda următoarele recompense morale și materiale:

a) mulțumiri;

b) felicitări;

c) diplome de merit;

d) citarea prin ordin de zi pe unitate;

e) distincții onorifice, altele decât cele reglementate de prevederile legale privind sistemul național de decorații al României;

f) arme de apărare și pază;

g) ridicarea unei sancțiuni disciplinare.”

Dacă dorim să înțelegem mai bine sintagma „consiliu de onoare” este indicat să ne fixăm atenția asupra dispozițiilor art. 11, care stabilesc următoarele aspecte: „Consiliile de onoare sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuțiilor care le revin, care au competența de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri disciplinare și de a adopta hotărâri privind constatarea inexistenței faptei, a nevinovăției sau a prescrierii faptei ori de declarare a vinovăției cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.”

Totodată, membrii consiliilor de onoare sunt aleși pe o durată de 2 ani, iar acestea se constituie la nivelul unităților militare ale MAI, precum și al aparatului central al MAI.

Mai mult decât atât, un articol important este art. 15 care evidențiază: „Consiliile de onoare au în componență 3 sau 5 membri titulari, ofițeri în activitate, dintre care, de regulă, cel puțin unul are studii juridice și cel puțin 2 sunt ofițeri cu grade superioare.”

Potrivit art. 20 „în situația în care, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, este adoptată decizia prevăzută la art. 35^7 alin. 3 lit. c) din Statut, persoana care a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile emite ordinul/dispoziția de trimitere în fața consiliului de onoare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare”. Așadar, ședința consiliului de onoare se ține în cel mult 15 zile lucrătoare de la momentul comunicării cadrului militar a ordinului/dispoziției de trimitere în fața consiliului de onoare, iar de-a lungul perioadei necesare studierii dosarului în cauză, precum și în vederea pregătirii desfășurării ședinței, membrii consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistență juridică.

În altă ordine de idei, art. 26 prevede expres dreptul la apărare instituit în favoarea persoanei audiate și care se exercită prin următoarele:

„În scopul exercitării dreptului la apărare, cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare are dreptul:

a) de a fi audiat și de a propune dovezi în apărarea sa;

b) de a da explicații când socotește că este necesar, în tot cursul procedurilor desfășurate de către consiliul de onoare;

c) de a fi asistat de un apărător ales, care trebuie să aibă studii juridice, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate.”