Nerespectarea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare. Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (NCPP, NCP, Constituția României)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 288/2019

NCPP: art. 275 alin. (2), art. 340, art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a), art. 583 alin. (2), art. 597 alin. (7); NCP: art. 93 alin. (5); Constituția României: art. 129

Potrivit art. 583 alin. (2) C. proc. pen.: dacă, până la expirarea termenului prevăzut la art. 93 alin. (5) din C. pen., condamnatul nu a respectat obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, serviciul de probațiune competent sesizează instanța care a pronunțat în primă instanță suspendarea, în vederea revocării acesteia. Sesizarea poate fi făcută și de procuror, de consilierul de probațiune sau de partea interesată, până la expirarea termenului de supraveghere.

De asemenea, potrivit art. 597 alin. (7) C. proc. pen., hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

În cauză, sesizarea a fost formulată de Serviciul de Probațiune Constanța cu privire la contestatorul condamnat A., Judecătoria Constanța fiind cea care a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Sentința putea fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare, la Tribunalul Constanța.

Condamnatul a exercitat calea de atac prevăzută de lege, Tribunalul Constanța dispunând prin Decizia penală nr. 98 din 18.02.2019 respingerea, ca nefondată, a contestației. Ulterior, condamnatul a formulat o nouă contestație ce a fost respinsă ca inadmisibilă de Curtea de Apel Constanța întrucât a fost formulată împotriva unei hotărâri definitive.

În cauza de față, condamnatul A. a formulat cale de atac împotriva Deciziei penale nr. 88/P/C din data de 09 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Prin urmare, în cauză, condamnatul a exercitat calea de atac împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile a face obiectul căii de atac a contestației.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procesuală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Prin urmare, legiuitorul nu a recunoscut calea de atac a contestației împotriva încheierii prin care s-a soluționat plângerea formulată în baza art. 340 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă, contestația formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 88/P/C din data de 09 aprilie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.