Neconstituționalitate (comunicat CCR): Legea pentru modificarea și completarea O.G. nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum şi desfășurarea activităților de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare

Prin Decizia pronunțată în ședința din 28 februarie 2017, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea O.G. nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare sunt neconstituționale.

În argumentarea acestei soluții, Curtea a reținut că au fost nesocotite prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, legea criticată fiind adoptată ca lege ordinară, deși ar fi trebuit să aibă caracter organic, întrucât reglementează concesiunea, subconcesiunea și închirierea bunurilor proprietate publică, operațiuni juridice care, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituție, trebuie realizate în condițiile legii organice și, totodată, introduce Consiliul de supraveghere în domeniul naval, afectând modul originar de înființare a Consiliului Concurenței, autoritate administrativă autonomă, care, potrivit art.117 alin. (3) din Constituție, se înființează prin lege organică. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea dispozițiilor art. 75 alin. (5) din Constituție, având în vedere că, pentru prevederile referitoare la Consiliul de supraveghere în domeniul naval, legea adoptată de Camera Deputaților ar fi trebuit să fie întoarsă la Senat, care era Cameră decizională cu privire la acestea, pentru a decide definitiv în procedură de urgență numai cu privire la aceste dispoziții. 

De asemenea, Curtea a constatat că au fost încălcate prevederile art. 61 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul bicameralismului parlamentar. Astfel, diferențele semnificative între forma respinsă de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților denotă existența unei viziuni radical diferite a Camerei decizionale față de Camera de reflecție asupra anumitor elemente de substanță ale legii. Ca urmare a intervenției Camerei Deputaților asupra formei pe care Senatul a luat-o în discuție, a fost reamenajată viziunea legislativă asupra unor concepte, reguli și principii aplicabile domeniului navigației maritime și fluviale, printre acestea numărându-se înființarea Consiliului de supraveghere în domeniul naval, structură care nu figura în forma supusă Senatului spre dezbatere și aprobare, dar care a fost introdusă printr-un amendament adoptat de Camera Deputaților.