Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispozițiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator și ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală
Decizia CCR | Actul normativ | Articol | Sumar |
D.C.C. pronunțată în ședința din 15 iunie 2016 | Legea nr. 192/2006 (M. Of. nr. 441 din 22 mai 2006; cu modif. ult.); Codul de procedură penală |
Art. 67; respectiv art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală |
Dispozițiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracțiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței. În ceea ce privește dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală, Curtea, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată și a constatat că acestea sunt constituționale în raport de criticile formulate. |
Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul Curții Constituționale (www.ccr.ro), în ședința din 15 iunie 2016, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a soluționa excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator și ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală.
Obiectul excepției de neconstituționalitateArt. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator
„(1) Dispozițiile din prezenta lege se aplică și în cauzele penale, atât în latura penală, cât și în latura civilă, după distincțiile arătate în prezenta secțiune.
(2) În latura penală a procesului, dispozițiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
(3) Părțile și subiecții procesuali nu pot fi constrânși să accepte procedura medierii”.
Art. 16 („Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale”) alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală
„(1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă:
(…)
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii; (…)”.
Prin Decizia pronunțată în ședința din 15 iunie 2016, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracțiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.
În ceea ce privește dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală, Curtea, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată și a constatat că acestea sunt constituționale în raport de criticile formulate.
Pentru a vedea respectivul comunicat, vizitați site-ul Curții Constituționale (www.ccr.ro).