Neconstituționalitate (Comunicat CCR): Dispozițiile art. 243 alin. (1) lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților

Potrivit site-ului oficial (www.ccr.ro), în ședința din 24 octombrie 2018, CCR s-a reunit pentru a dezbate cu privire la sesizările referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 47/2018 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, sesizări formulate de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și, respectiv, de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Art. 243 alin. (1) lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților (literă introdusă prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 47/2018)

„Abaterile de la regulament atrag următoarele sancțiuni: 

(…)

g) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședința de plen și sub rezerva respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării deputatului la o parte sau la toate activitățile Parlamentului pentru o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare”.

În aceeași ședință, CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că dispozițiile art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt constituționale în raport de criticile formulate.

Cu privire la dispozițiile art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 47/2018, Curtea a reținut că interzicerea perturbării activității parlamentare, prin proferarea de insulte sau calomnii sau prin adoptarea unor comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe dă expresie nevoii de a disciplina dialogul parlamentar și de a crea premisele respectării principiului majoritatea decide, opoziția se exprimă. De aceea, este necesar ca libertatea de exprimare, ale cărei limite sunt stabilite doar de Constituție, să își găsească forme de manifestare adecvate, care să răspundă imperativului dreptului parlamentar al opoziției și al fiecărui senator sau deputat, individual, de a se exprima și de a-și face cunoscute opiniile și pozițiile politice. Așa fiind, dispozițiile art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților interzic comportamentul și limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afișate pe pancarte sau bannere. Interdicția nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau bannerului, ci exclusiv conținutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie „limbajului denigrator, rasist sau xenofob”. Curtea a reținut că utilizarea diferitelor forme de exprimare a opiniilor politice trebuie să se circumscrie cadrului, scopului și reputației forului legislativ, trebuie să respecte solemnitatea ședințelor plenului fiecărei Camere și nu trebuie să prejudicieze imaginea Parlamentului și, cu atât mai puțin, activitatea sa.

Cu privire la dispozițiile art. 243 alin. (1) lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 47/2018, Curtea a reținut că împiedicarea deputatului de a participa la ședințele Camerei din care face parte, pe o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare, constituie o măsură de natură să îl împiedice să își realizeze mandatul dat de alegători. În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă națiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiții de exercitare efectivă a mandatului, condiții ce trebuie avute în vedere și la reglementarea sancțiunilor disciplinare. Participarea la ședințele Camerei din care face  parte deputatul constituie o îndatorire de esența mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispozițiilor constituționale care reglementează Parlamentul, astfel că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) teza întâi, art. 69 alin. (1) și în art. 70, texte care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanță cu exigențele statului de drept, precum și art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Sursa informației