Motivarea recursului. Critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arătarea greșelilor de judecată săvârşite de instanţă (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 470/2020

NCPC: art. 274, art. 302^1 lit. c), art. 303 alin. (1), art. 304 pct. 7, 8 și 9, art. 306 (3)

Potrivit dispozițiilor art. 302^1 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar conform art. 303 alin. (1) din același Cod, „recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”.

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 menționat mai sus.

Aceasta, întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că autorul acestuia trebuie să își exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege.

În speță, Înalta Curte constată că, prin memoriul de recurs, recurenta-reclamantă a indicat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Rezultă, din aceste prevederi legale, conjugate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., privitoare la sfera motivelor de recurs, că, pentru a fi validă juridic, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se sprijină, adică acele argumente de natură juridică pentru care recurentele înțeleg a critica hotărârea atacată sub aspectul legalității.

Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, recursul nu se poate limita doar la indicarea textului de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor presupunând încadrarea lor într-unul din motivele limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 – 9 C. proc. civ.

În speță, din observarea criticilor formulate de recurenta- reclamantă S.C. A. S.R.L., se constată că motivele invocate în susținerea recursului său nu se subscriu nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., toate criticile formulate vizând situația de fapt sau invocarea unor texte legale, pretins a fi fost încălcate de către instanța de apel.

Astfel, deși recurenta- reclamantă a indicat drept motive de recurs art. 304 pct. 7, 8 și pct. 9 C. proc. civ., aceasta își exprimă, de fapt, nemulțumirea față de modul de administrare sau interpretare a probelor administrate (înscrisuri), ori față de modul de soluționare a apelului în ceea ce privește inexistența în persoana pârâtei a condițiilor răspunderii civile delictuale și a arătat că, prin această soluție și motivarea ei, instanța de apel a pronunțat o hotărâre contrară legii, care cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, și care este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, precum și prin interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, însă fără a dezvolta, în concret, critici în acest sens, situație care nu se încadrează în aceste motive de nelegalitate, calea de atac a recursului neavând caracter devolutiv, care să permită reaprecierea probelor.

Or, în raport de generalitatea criticilor formulate, simpla trimitere și indicare a unui text legal și redarea conținutului său, fără a se formula critici privind interpretarea și aplicarea acestuia de către instanța de apel sau că ar fi fost greșit aplicat, și fără a se arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii sub aspectul aplicării respectivului text, ori neindicarea considerentelor de fapt și de drept pretins contradictorii ori străine de natura pricinii, în raport de dispozitivul hotărârii, nu se încadrează în acest motiv de nelegalitate, care se referă la hotărârea pronunțată fără temei legal sau cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Dezvoltarea criticilor nu face, deci, posibilă încadrarea lor în aceste motive de recurs, dar nici în restul motivelor prevăzute de art. 304 C. proc. civ., conform art. 306 (3) C. proc. civ., în realitate recurenta- reclamantă reluând apărările de fond formulate în fazele procesuale anterioare, referitoare la împrejurarea că faptele ilicite care aparțin organelor de conducere ale societății pârâte se circumscriu răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie și răspunderii specifice a comitenților pentru fapta prepușilor.

Așadar, recurenta- reclamantă a indicat drept motive de recurs dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., dar criticile formulate nu pot fi subsumate acestor motive, care se referă la hotărârea care cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii sau pronunțată cu interpretarea sau aplicarea greșită a legii sau a interpretării greșite a actului juridic dedus judecății aceste critici vizând, așa cum s-a arătat mai sus, doar nemulțumirea recurentei cu privire la soluția dată cererii sale.

Or, simpla indicare a textului de lege prin care se reglementează motivele de recurs în baza cărora poate fi modificată sau casată o hotărâre, și nemulțumirea părții față de soluția pronunțată, fără a se dezvolta și arăta, în concret, în ce constau greșelile săvârșite de instanță și legea încălcată, pentru a se putea, astfel, verifica încadrarea acestuia în cazurile limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., nu este suficientă pentru a justifica admiterea recursului, lipsa acestora fiind sancționată de textul de lege invocat cu nulitatea cererii.

În cauză, recurenta- reclamantă S.C. A. S.R.L. – prin lichidator judiciar B.. nu s-a conformat, așadar, dispozițiilor înscrise în art. 302^1 și art. 304 C. proc. civ., întrucât, în declarația de recurs, nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.

Pe de altă parte, recursul nefiind o cale de atac devolutivă, care să permită reanalizarea situației de fapt, nefiind posibilă nici reîncadrarea criticilor în alte motive de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor legale precitate și pe cale de consecință, a constatat nulitatea cererii de recurs.

Constatând, deopotrivă, că nu sunt incidente nici motive de ordine publică, ce ar putea fi invocate din oficiu, de către instanța de recurs, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textului de lege invocat, va constata nulitatea cererii de recurs, conform dispozițiilor art. 302^1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Totodată, în temeiul art. 274 C. proc. civ., reținând culpa procesuală, va obliga recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. – PRIN LICHIDATOR JUDICIAR B. la plata către intimata-pârâtă S.C. E. S.R.L. a sumei de 2.774,37 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Sursa informației: www.scj.ro.