Despre
- M. Of. nr. 208 din 21 martie 2016
- H.G. nr. 159/2016
- Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
| Actul modificat | Actul modificator | Sumar |
| Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal | H.G. nr. 159/2016 (M. Of. nr. 208 din 21 martie 2016) | – modifică: art. 12 alin. (6) lit. a), art. 12 alin. (15) lit. d) și e), art. 43 alin. (2), – introduce: art. 4 alin. (3) |
În M. Of. nr. 208 din 21 martie 2016, a fost publicată H.G. nr. 159/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016 (M. Of. nr. 22 din 13 ianuarie 2016; cu modif. ult.).
Vom prezenta, în continuare, modificările aduse de H.G. nr. 159 Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Titlul III („Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”) și Titlul IV („Impozitul pe venit”) (Norme).
Art. 4 alin. (3) din Norme Titlul III („Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”)
La art. 4, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (3).
Potrivit noii reglementări, art. 4 alin. (3) prevede următoarele: „În aplicarea prevederilor art. 51 alin. (5) din Codul fiscal, în cazul în care, în cursul unui trimestru, numărul de salariați se modifică, cotele de impozitare se aplică în mod corespunzător, având în vedere numărul de salariați existent la sfârșitul ultimei luni a trimestrului respectiv”.
Art. 12 alin. (6) lit. a) din Norme Titlul IV („Impozitul pe venit”)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 12 alin. (6) lit. a) prevedea faptul că pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determină proporțional cu numărul de kilometri parcurși în interes personal din totalul kilometrilor.
Potrivit noii reglementări, art. alin. (6) lit. a) stabilește următoarele: „pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determină proporțional cu numărul de kilometri parcurși în interes personal din totalul kilometrilor. Fac excepție de la evaluare avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cotă de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal și pentru care sunt aplicabile prevederile art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, acestea fiind venituri neimpozabile la nivelul persoanei fizice beneficiare”.
Art. 12 alin. (15) lit. d) și e) din Norme Titlul IV („Impozitul pe venit”)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 12 alin. (15) lit. d) și e) prevedeau faptul că potrivit prevederilor art. 76 alin. (4) lit. f), nu sunt venituri impozabile: contravaloarea alimentației de protecție primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiții grele și vătămătoare; respectiv contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care își desfășoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igienă personală deosebită.
Potrivit noii reglementări, t. 12 alin. (15) lit. d) și e) dispune:
„d) contravaloarea alimentației de protecție primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în condiții de muncă ce impun acest lucru, conform reglementărilor privind securitatea și sănătatea în muncă;
e) contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice, conform reglementărilor privind securitatea și sănătatea în muncă”.
Art. 43 alin. (2) din Norme Titlul IV („Impozitul pe venit”)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 43 alin. (2) prevedea faptul că profesorii și cercetătorii nerezidenți care desfășoară o activitate în România ce depășește perioada de scutire stabilită prin convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu diverse state se impun pentru veniturile realizate în intervalul de timp ce depășește perioada de scutire, potrivit titlului VI din Codul fiscal.
Potrivit noii reglementări, art. 43 alin. (2) dispune:
„Profesorii și cercetătorii nerezidenți care desfășoară o activitate în România ce depășește perioada de scutire stabilită prin convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu diverse state se impun pentru veniturile realizate în intervalul de timp ce depășește perioada de scutire, potrivit titlului IV sau art. 223 alin. (1) și (2) al titlului VI, după caz, din Codul fiscal”.
