Ministerul Justiției. Proiect: H.G. privind condițiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistrați în exercitarea atribuțiilor de serviciu

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind condițiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistrați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Redăm, în continuare, prevederile Proiectului:

Art. 1 – Judecătorii și procurorii beneficiază, în condițiile prezentei hotărâri, de despăgubiri acordate din fonduri bugetare pentru situația în care viața, integritatea corporală, sănătatea ori  bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Art.2 –  (1) Despăgubirile prevăzute la art.1 constau în acordarea unor sume de bani judecătorului, procurorului sau, în cazul decesului, familiei acestuia, pentru acoperirea prejudiciilor cauzate.

(2) Despăgubirile se acordă prin raportare la circumstanțele specifice fiecărui caz, dispozițiile art.1381-1393 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.

(3) Despăgubirile prevăzute la art.1 se acordă indiferent de momentul la care judecătorul sau procurorul și-a exercitat atribuțiile de serviciu, respectiv în timpul ori în afara programului de lucru.

Art. 3 – Despăgubirile prevăzute la art.1 nu se acordă dacă la producerea prejudiciului a concurat fapta judecătorului sau procurorului săvârșită dintr-o culpă gravă astfel cum este definită de prevederile art.16 alin.(3) teza a-II-a din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4  – (1) În cazul în care integritatea corporală sau sănătatea judecătorului sau procurorului sunt afectate, despăgubirea acordată va acoperi toate cheltuielile legate de:

a) asistență medicală profilactică, curativă și recuperatorie efectuată în unități sanitare publice sau private din țară;

b) cazare și masă pe perioada spitalizării în unitatea sanitară publică sau privată din țară în care se acordă asistența medicală profilactică, curativă și recuperatorie;

c) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive;

d) transport dus-întors până la/de la unitatea sanitară publică sau privată din țară în care se acordă asistența medicală profilactică, curativă și recuperatorie, atât pentru judecătorul sau procurorul care a suferit o afectare a integrității corporale sau a sănătății, cât și pentru un însoțitor al acestuia.

(2) În situația în care judecătorul sau procurorul care a suferit o afectare a integrității corporale sau a sănătății, nu poate fi tratat în unități sanitare publice sau private din țară, în baza unui referat de evaluare a stării de sănătate a acestuia, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau ministrul apărării naționale, după caz, poate aproba, prin ordin sau decizie, acordarea de despăgubiri care să acopere toate cheltuielile legate de situațiile prevăzute la alin. (1), realizate în unități sanitare din străinătate.

(3) Referatul de evaluare a stării de sănătate a judecătorului sau procurorului se întocmește de către o comisie multidisciplinară constituită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

(4) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se constituie Comisia multidisciplinară prevăzută la alin.(3), care  are în componență medici specialiști din cadrul Spitalului clinic prof. dr. Constantin Angelescu – București și/sau al Centrului medical de diagnostic și tratament ambulatoriu din cadrul Ministerului Justiției. În funcție de patologia analizată, din comisia multidisciplinară pot face parte și medici specialiști din rețele sanitare militare sau civile.

(5) Stabilirea valorii despăgubirii cuvenite în conformitate cu alin.(1) și (2)  se face în baza documentelor justificative care dovedesc  costurile și cheltuielile efectuate sau datorate pentru produsele sau serviciile prevăzute la alin.(1), și care nu se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și/sau din bugetul statului.

Art. 5 – În afara despăgubirii prevăzute la art.4, judecătorii și procurorii au dreptul și la acordarea unei compensații, acordată integral, o singură dată, fără a afecta alte drepturi, indemnizații sau despăgubiri la care este îndreptățit judecătorul sau procurorul. Cuantumul compensației se stabilește în limita a a 15.000 de euro, în funcție de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, de urmările fizice și psihologice ale faptei și împrejurările concrete în care aceasta a fost săvârșită.

Art. 6 – (1) În cazul pierderii totale sau parțiale a capacității de muncă, despăgubirile acoperă diferența dintre veniturile brute cuvenite judecătorului sau procurorului, în cazul în care capacitatea de muncă nu era redusă, și veniturile brute obținute ca urmare a scăderii capacității de muncă, dacă afectarea capacității de muncă a judecătorului sau procurorului s-a produs în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

(2) În cazul pierderii temporare a capacității de muncă, despăgubirile se acordă până la redobândirea capacității de muncă.

(3) Acordarea despăgubirii se face la cererea judecătorului sau procurorului sau a unui membru al familiei, pe baza înscrisurilor medicale care dovedesc diminuarea sau pierderea capacității de muncă și a înscrisurilor care permit stabilirea legăturii dintre îndeplinirea serviciului public în calitate de judecător sau procuror și faptul prejudiciabil.

(4) Despăgubirea acordată potrivit prezentului articol se poate cumula cu despăgubirea prevăzută la art.4.

Art. 7 – (1) În situația producerii decesului judecătorului sau procurorului, se acordă o despăgubire în sumă egală cu indemnizația brută de care magistratul a beneficiat în ultima lună de dinaintea producerii evenimentului înmulțită cu numărul de luni în care ar fi beneficiat de această indemnizație, de la data decesului până la pensionare, dar nu mai mică de 50000 de euro, calculată în lei la cursul stabilit de Banca Națională a României, la data plății.

(2) Au dreptul de a obține despăgubirea:

a) soțul/soția magistratului decedat, și

b) copiii magistratului, inclusiv cei concepuți dar încă nenăscuți, sau, în lipsa acestora, părinții magistratului, precum și orice altă persoană care se afla, la data decesului magistratului, în întreținerea legală a acestuia.

(3)  Când sunt mai multe persoane îndreptățite potrivit alin.(2), acestea au drepturi egale asupra despăgubirii.

Art. 8 – (1) Despăgubirea acordată în situația producerii prejudiciului adus bunului judecătorului sau procurorului nu poate depăși suma necesară pentru aducerea bunului în starea inițială sau înlocuirii acestuia în caz de distrugere.

(2) Starea inițială a bunurilor se stabilește ca valoare de piață, în baza unui dosar de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.

(3) Cheltuielile privind stabilirea valorii de piață a bunurilor cad în sarcina judecătorului sau procurorului, iar în cazul în care a survenit decesul, acestea vor fi suportate de către moștenitorii săi. Aceste cheltuieli se restituie judecătorului, procurorului  sau moștenitorilor săi odată cu plata sumei stabilite cu titlu de despăgubire.

(4) Despăgubirea prevăzută la alin.(1) nu se acordă în cazul în care prejudiciul este acoperit integral ca urmare a existenței unei alte asigurări. În cazul în care prejudiciul este acoperit doar parțial în temeiul unei alte asigurări, se poate acorda o despăgubire pentru acoperirea diferenței rămase neacoperite prin asigurare.  Judecătorul, procurorul sau, în cazul în care a survenit și decesul său, moștenitorul are obligația să declare existența altor asigurări pentru același bun.

Art. 9  – În cazul în care din aceeași împrejurare au rezultat concomitent sau succesiv două sau mai multe consecințe dintre cele prevăzute la art.1, se acordă despăgubiri pentru fiecare prejudiciu în parte.

Art. 10 –  (1) În cazurile prevăzute de art.4-6 și art.8, plata despăgubirii se face, la cererea magistratului sau la cererea moștenitorilor acestuia, iar în cazul prevăzut de art.7, la cererea persoanei îndreptățite prevăzute la art.7 alin.(2).

(2) Cererea, însoțită de acte doveditoare, se depune, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Ministerul Justiției, la Ministerul Public iar, în cazul judecătorilor și procurorilor militari, la Ministerul Apărării Naționale.

(3) Actele doveditoare prevăzute la alin.(2) pot fi:

1. documente medicale;
2. documentele justificative care dovedesc costurile și cheltuielile efectuate sau datorate pentru produsele sau serviciile prevăzute lart.4;
3. documente de constatare a evenimentului, întocmite de organele abilitate, potrivit legii;
4. înscrisuri care permit stabilirea legăturii dintre îndeplinirea serviciului public în calitate de judecător sau procuror și faptul prejudiciabil;
5. documente de evaluare a prejudiciului;
6. documentele din care să rezulte cuantumul indemnizației acordate de asigurător;
7. documente din care să rezulte cuantumul cheltuielilor ocazionate de stabilirea valorii de piață a bunului pentru care se solicită despăgubirea;
8. orice alte documente care contribuie la stabilirea îndeplinirii condițiilor pentru acordarea despăgubirii și pentru determinarea cuantumului acesteia.

(4) În vederea efectuării plății în cazul decesului judecătorului sau procurorului, dacă persoanele îndreptățite depun cererea, despăgubirea se plătește într-un termen de 2 luni , în conformitate cu prevederile art.7 alin.(3), plata astfel făcută fiind liberatorie pentru instituție.

Art. 11 – (1) În vederea verificării îndeplinirii condițiilor pentru acordarea despăgubirii și pentru determinarea cuantumului acesteia, la nivelul fiecărui ordonator principal de credite se constituie, prin ordin al ministrului justiției, ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, ordin al ministrului apărării naționale, o comisie alcătuită din 5 membri, de regulă reprezentanți ai compartimentului economic, compartimentului contencios, compartimentului resurse umane, compartimentului medical sau de protecție a muncii ori din cadrul Spitalului Prof. Dr. Constantin Angelescu sau al Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulator din subordinea Ministerului Justiției, al direcției/secției din care face parte și magistratul vătămat, precum și secretarul general ori, în lipsă, o altă persoană din conducerea instituției, care va îndeplini și funcția de președinte al comisiei.

(2) Comisia verifică, la solicitarea persoanei interesate și pe baza actelor de constatare ale autorităților competente, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea despăgubirii.

(3) Comisia poate invita pe judecător, procuror sau, după caz,  pe unul dintre membrii familiei acestuia, pentru lămurirea tuturor aspectelor necesare.

(4) În cazul în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea despăgubirii, comisia poate solicita, pe cheltuiala instituției, o expertiză de specialitate pentru  determinarea sumei datorate.

(5) Rezultatele verificărilor se consemnează într-un raport, semnat de toți membrii comisiei, în care se propune și soluția cu privire la cerere și, dacă este cazul, a sumei care urmează a fi plătită cu titlu de despăgubire.

(6) Pe baza raportului, conducătorul instituției emite un ordin de admitere a cererii cuprinzând și dispoziția de plată a sumei stabilite cu titlu de despăgubire. După aprobare, documentele se transmit compartimentului economic în vederea achitării drepturilor cuvenite.  

Art. 12– (1) Despăgubirile se acordă din bugetul aprobat cu această destinație Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției, Ministerului Public după caz, iar, în cazul judecătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naționale.

(2) Instituția va face demersurile necesare, pentru suplimentarea, dacă este cazul, a bugetelor proprii, cu  fondurile necesare plății despăgubirilor datorate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 13 – (1) În cazul refuzului de acordare a despăgubirilor prevăzute de prezenta hotărâre, precum și în situația în care beneficiarul este nemulțumit de cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit ordinului prevăzut la art.11 alin.(6), beneficiarul se poate adresa instanței, potrivit legii contenciosului administrativ.

(2) Acțiunile în justiție formulate în temeiul prezentei hotărâri sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.

Art. 14 – (1) Despăgubirile prevăzute de prezenta hotărâre nu se cumulează cu despăgubirile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 846/1996 privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse cadrelor militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare și cu cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 0435/1992 privind reglementarea unor despăgubiri ce se acordă militarilor ca urmare a accidentelor, catastrofelor intervenite în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar, judecătorii și procurorii militari putând opta pentru drepturile prevăzute în actul normativ mai favorabil.

(2) Despăgubirile acordate în baza prezentei hotărâri nu afectează dreptul legal la pensia de invaliditate, alte drepturi, indemnizații sau alte despăgubiri prevăzute de lege.

Art. 15 -Pentru toate sumele de bani plătite ca despăgubiri în temeiul prezentei hotărâri, instituțiile angajatoare inițiază demersuri prelitigioase și litigioase pentru recuperarea sumelor plătite de la persoanele care se fac vinovate de producerea prejudiciilor.

Art. 16  – Despăgubirile acordate în baza prezentei hotărâri nu se impozitează.

Art. 17 – Prevederile prezentei hotărâri se aplică și judecătorilor și procurorilor pensionați, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în sensul dispozițiilor art.87 din Legea nr.303/2004, precum și magistraților-asistenți, în activitate sau pensionari.

Art. 18–  Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Ministerul Public și Ministerul Apărării Naționale  pot încheia protocoale în vederea  aplicării unitare a prevederilor prezentei hotărâri.

Pentru mai multe detalii cu privire la Proiect și Nota de fundamentare, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

🔔Vezi și Ministerul Justiției. Proiect: Legea pentru modificarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii