Mi-am pierdut sinele…

Otilia Diaconu
31 Mar 2017
1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele Voturi: 2
Vizualizari: 606

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Pentru Univers sunt un punct, pentru planetă: o fidelă consumatoare de oxigen și pentru marea majoritate a populației o înșiruire de cifre, căreia statul îi spune cod numeric personal; pentru societate sunt domnișoara Diaconu și pentru prieteni sunt Lia.

Dar toate acestea nu arată de fapt cine sunt…

Se spune că orice persoană este suma experiențelor sale. Cu toate acestea, din lipsă de imaginație, probabil, divinitatea nu ne-a creat cu vreun fel de tablă deasupra capului, unde să avem scrijelite toate realizările, bucuriile, insuccesele și frământările noastre.

Astfel, în modul cel mai bazic, sunt ceea ce vede omul care mă întreabă fără nici cea mai mică umbră de interes: „Ce mai faci?” ori care îmi spune „Salut!” numai dintr-un instinct de politețe și vagă amiciție.

În concret, dacă ar fi să mă definesc… aș spune că sunt „un zâmbet”.

***

Citeam o carte zilele trecute… Și cred că mi-am uitat sinele undeva pe la pagina 35. Dintr-odată am devenit Dana. Dana este fata asta care se îndrăgostește de un anume Paul. Pleacă împreună către mare și întâlnesc o grămadă de alte personaje… M-am plictisit de poveștile lor de drumeție undeva pe la jumătatea volumului și am pus muzică în căști.

Dansam în oglindă și ce să vezi?! Știi sinele ăsta nou pe care tocmai îl achiziționasem la pagina 35? Ei bine… Mi-a căzut pe jos și s-a spart! Nu-i bai! Vești noi! Mă cheamă Carmen, acum. Nici nu știu bine cum s-a întâmplat. Deodată mi s-a făcut frig, m-am învelit în acordurile cântecului și ca o lână regală ritmul m-a transformat. Sunt „celebră, prostuță și tânără”, fata care „râde precum Dumnezeu” și  are mintea ca un diamant.

După câteva ore mi-am dat seama că mă transform într-un fel de Marilyn Monroe… Domnii preferă blondele, așa că m-am vopsit! M-am dus la oglindă să-mi întreb sinele cum îmi stă, dar în loc să mă complimenteze, eu-ul meu s-a bosumflat; a făcut o criză de personalitate, urlând isteric că m-am schimbat și nu mă mai recunoaște! Apoi, a fugit trântind ușa în urma lui… Așa de imatur!

M-am apucat de citit ziarul. La mica publicitate o grămadă de anunțuri! Societatea încearcă să-mi vândă tot felul de produse: fata iubită de toată lumea, tenul perfect, bărbatul ideal, visele imposibile care se împlinesc fără niciun fel de efort, firea MEREU veselă, dragostea care preschimbă răul în bine, omul care ar da ORICE pentru tine, socotelile din târg care se potrivesc cu cele de acasă… CUMPĂR TOT!

Și din moment ce se primesc și anunțuri telefonice, am să postez și eu propriul meu anunț la obiecte pierdute: „Pierdut sine. Este amorf. Răspunde la întrebarea: «Cine sunt eu?». Ofer recompensă generoasă pentru regăsirea sinelui – o porție sănătoasă de  «Să nu-ți mai pese așa mult de ce va zice lumea!». Date de contact: Strada Otilia, bloc A, etajul 25”.

Mi-am pierdut sinele… was last modified: martie 31st, 2017 by Otilia Diaconu

Recomandări

Despre autor:

Otilia Diaconu

Otilia Diaconu

Este absolventă a Facultății de Drept a Universității din București.

Abonează-te la newsletter