Managementul tipurilor de risc (H.G. nr. 557/2016)

15 aug. 2016
Vizualizari: 5707

Despre

  • M. Of. nr. 615 din 11 august 2016
  • H.G. nr. 557/2016

Actul normativ publicat în Monitorul OficialSumar
H.G. nr. 557/2016
(M. Of. nr. 615 din 11 august 2016)
Cap. I („Dispoziții generale”)
Cap. II („Autorități responsabile pe tipuri de risc”)
Cap. III („Domenii de acțiune”)
Cap. IV („Comandantul acțiunii și comandantul intervenției”)
Cap. V („Repartizarea funcțiilor de sprijin”)
Cap. VI („Dispoziții finale”)

În M. Of. nr. 615 din 11 august 2016, a fost publicată H.G. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Vom prezenta, în continuare, structura respectivei Hotărâri.

Cap. I („Dispoziții generale”)

Cap. II („Autorități responsabile pe tipuri de risc”)

Cap. III („Domenii de acțiune”)

Cap. IV („Comandantul acțiunii și comandantul intervenției”)

Cap. V („Repartizarea funcțiilor de sprijin”)

Cap. VI („Dispoziții finale”)

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivei Hotărâri.

Cap. I („Dispoziții generale”) din H.G. nr. 557/2016

Cap. I dispune faptul că respectiva hotărâre reglementează:

a) asigurarea, la nivel național, a managementului tipurilor de risc;

b) condițiile de desemnare și competențele comandantului acțiunii și comandantului intervenției.

De asemenea, managementul tipurilor de risc implică identificarea tipurilor de risc și a riscurilor asociate, stabilirea autorităților responsabile, pe tipuri de risc, stabilirea domeniilor de acțiune ale autorităților responsabile, pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la eveniment și refacerea/reabilitarea situației, precum și repartizarea funcțiilor de sprijin.

În sensul respectivei hotărâri, termenii și expresiile au următorul înțeles:

a) autoritate responsabilă cu rol principal – entitatea având competențe și capabilități care integrează și coordonează acțiunile desfășurate pentru asigurarea managementului tipurilor de risc;

b) autoritate responsabilă cu rol secundar – entitatea care deține competențe și capabilități adecvate pentru sprijinul autorităților responsabile cu rol principal în asigurarea managementului tipurilor de risc;

c) capabilitate – ansamblul forțelor și mijloacelor specializate pe care autoritățile responsabile le pun la dispoziție în vederea realizării acțiunilor de răspuns conform funcțiilor de sprijin repartizate;

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

d) funcția de sprijin (FS) – totalitatea activităților și misiunilor pentru sprijinirea acțiunilor de răspuns desfășurate de autoritățile responsabile să asigure managementul tipului de risc care a generat situația de urgență, realizate premergător, pe timpul sau după producerea situației de urgență;

e) riscul asociat – modul particular de manifestare a unui tip de risc, care generează victime și/sau pagube materiale ori financiare.

Respectiva hotărâre utilizează termeni și expresii având înțelesul definit în O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005; cu modif. și compl. ult., și în Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată; cu modif. ult.

Cap. II („Autorități responsabile pe tipuri de risc”) din H.G. nr. 557/2016

Cap. II dispune faptul că sunt autorități responsabile, pe tipuri de risc:

a) autoritățile și organele de specialitate ale administrației publice centrale, inclusiv structurile teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea acestora;

b) autoritățile administrației publice locale;

c) operatorii economici titulari de autorizație.

De asemenea, tipurile de risc se repartizează în funcție de domeniul de competență al autorităților responsabile, potrivit anexei nr. 1.

Prin excepție de la prevederile art. 4 alin. (2), în situații de urgență generate de manifestarea simultană a mai multor tipuri de risc sau de manifestarea unor tipuri de risc, altele decât cele identificate, la solicitarea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Comitetul național pentru situații speciale de urgență poate stabili responsabilități inclusiv pentru alte ministere și organe ale administrației publice centrale și locale decât cele prevăzute în anexa nr. 1.

Cap. III („Domenii de acțiune”) din H.G. nr. 557/2016

Cap. III dispune faptul că autoritățile responsabile asigură managementul tipului de risc repartizat pe următoarele domenii de acțiune:

a) prevenire – ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile, care vizează identificarea, evaluarea și reducerea riscurilor de producere a situațiilor de urgență, în scopul protejării vieții, mediului și bunurilor împotriva efectelor negative ale acestora;

b) pregătire – ansamblul de măsuri și acțiuni prealabile, subsumate activităților de prevenire și răspuns, cu caracter permanent, desfășurate de autoritățile responsabile;

c) răspuns – ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru planificarea, organizarea, coordonarea și conducerea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative ale situației de urgență, până la restabilirea stării provizorii de normalitate;

d) investigare/evaluare post-eveniment – ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru stabilirea și cuantificarea efectelor, cauzelor și circumstanțelor care au determinat producerea situației de urgență sau evenimente asociate acesteia;

e) refacere/reabilitare – ansamblul măsurilor și acțiunilor planificate, prioritizate și desfășurate ca urmare a procesului de investigare/evaluare post-eveniment pentru restabilirea stării de normalitate.

Autoritățile responsabile pe domeniile de acțiune prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d) și e) se identifică potrivit anexei nr. 1.

De asemenea, domeniul de acțiune prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) vizează:

a) informarea și pregătirea populației pentru cunoașterea modului de acțiune în sprijinul autorităților responsabile și pentru asigurarea autoprotecției individuale și colective;

b) pregătirea personalului autorităților responsabile, în concordanță cu responsabilitățile ce le revin;

c) pregătirea resurselor de intervenție, prin asigurarea existenței, suficienței și operativității bazei materiale și tehnicii utilizate în intervenția operativă;

d) pregătirea elementelor de infrastructură critică, prin menținerea, întreținerea și testarea acestora, pe baza sistemului de asigurare a calității acceptat la nivel internațional.

Categoriile de personal care fac obiectul acțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), formele și metodele utilizate în procesul de pregătire, precum și periodicitatea acestora se stabilesc prin planuri de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, avizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de președinții comitetelor pentru situații de urgență, potrivit legii.

Structura-cadru a planului de pregătire în domeniul situațiilor de urgență se stabilește de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, se avizează de către Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Activitățile de pregătire prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) se planifică, se organizează și se desfășoară de toate autoritățile responsabile, potrivit obligațiilor care decurg din prezenta hotărâre și responsabilităților stabilite acestora prin alte acte normative, conform domeniului de competență.

Mai este prevăzut și faptul că autoritățile responsabile cu rol principal desemnate potrivit anexei nr. 1, prin comitetele pentru situații de urgență constituite la nivelul acestora, au obligația de a emite regulamente de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipului de risc repartizat, detaliate pe toate domeniile de acțiune prevăzute la art. 6 alin. (1).

Structura-cadru a regulamentului de gestionare a situației de urgență se elaborează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, se avizează de către Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

De asemena, regulamentele de gestionare a situațiilor de urgență prevăzute la alin. (1) se avizează de către Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne și al conducătorului autorității responsabile cu rol principal.

În plus, autoritățile responsabile cu rol secundar pot elabora regulamente, proceduri sau instrucțiuni proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităților prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă de conducătorii acestora.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne planifică și asigură integrat coordonarea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru toate tipurile de risc, pe domeniul de acțiune prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. c).

Pentru fiecare dintre următoarele tipuri de risc: cutremure, epidemii, inundații, accident nuclear și/sau radiologic și incendii de pădure, care au un impact major asupra comunităților, mediului și populației, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență elaborează, cu avizul Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, o concepție națională de răspuns, cu sprijinul celorlalte autorități responsabile implicate în asigurarea conducerii și intervenției operative în cadrul acțiunilor de răspuns.

La nivelul județelor și al municipiului București, precum și al celorlalte unități administrativ-teritoriale, prin grija structurilor teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau coordonarea autorităților responsabile, se elaborează planuri de acțiune pe tipuri de risc, care se aprobă de președintele comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență.

Cap. IV („Comandantul acțiunii și comandantul intervenției”) din H.G. nr. 557/2016

Cap. IV dispune, printre altele, faptul că comandantul acțiunii este persoana din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne prin care se asigură aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1), cu excepția situațiilor prevăzute la punctul 4.1 din anexa nr. 3.

De asemenea, comandantul acțiunii coordonează integrat capabilitățile, după caz, prin Centrul Național de Conducere Integrată, centrele județene/zonale de conducere și coordonare a intervenției, Punctul operativ avansat și comandantul/comandanții intervenției, pe baza concepției naționale de răspuns și a planurilor de acțiune, adaptate evoluției situației de urgență.

La nivel național, comandantul acțiunii este secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta.

În situația în care sunt afectate mai multe județe, comandantul acțiunii poate fi desemnat la nivel zonal, prin dispoziție a secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.

La nivel județean sau al municipiului București, comandantul acțiunii este șeful inspectoratului pentru situații de urgență în a cărui zonă de competență s-a produs evenimentul.

În fine, în situația în care șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne devine comandantul acțiunii, inspectorii șefi ai inspectoratelor pentru situații de urgență care au exercitat atribuțiile prevăzute la art. 9 alin. (1) devin, de drept, comandanți ai intervenției în zona de competență.

Cap. V („Repartizarea funcțiilor de sprijin”) din H.G. nr. 557/2016

Cap. V stabilește faptul că pentru fiecare tip de risc, autoritățile responsabile cu rol principal în cadrul domeniului de acțiune prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. c) beneficiază de sprijinul autorităților responsabile cu rol secundar, potrivit repartizării funcțiilor de sprijin prevăzute în anexa nr. 2.

De asemenea, lista activităților specifice care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin de către autoritățile responsabile și organizațiile neguvernamentale este prevăzută în anexa nr. 3.

Autoritățile responsabile cu rol principal de la nivelul administrației publice centrale elaborează Registrul de capabilități asociate funcției de sprijin repartizate, pentru toate tipurile de risc prevăzute în anexa nr. 1.

În ceea ce privește autoritățile responsabile cu rol secundar de la nivelul administrației publice centrale au obligația de a pune la dispoziția autorităților prevăzute la alin. (1), la solicitarea acestora, datele privind capabilitățile proprii, în vederea elaborării Registrului de capabilități, cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Afacerilor Interne întocmește Registrul național de capabilități, prin integrarea datelor comunicate de autoritățile prevăzute la alin. (1).

Registrul național de capabilități se pune la dispoziția Centrului Operațional de Comandă al Guvernului, Centrului Național de Conducere Integrată și Centrului Operațional Național al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și se utilizează în gestionarea situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită.

Cap. VI („Dispoziții finale”) din H.G. nr. 557/2016

Cap. VI prevede faptul că autoritățile responsabile implicate în asigurarea acțiunilor de răspuns pentru un anumit tip de risc asigură transmiterea operativă a datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor, a riscurilor specifice și a efectelor situațiilor de urgență către Centrul Național de Conducere Integrată și Centrul Operațional Național al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

La nivel local, transmiterea operativă a datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor, a riscurilor specifice și a efectelor situațiilor de urgență se asigură de către structurile teritoriale subordonate, aflate sub autoritatea sau în coordonarea autorității responsabile implicate în acțiunile de răspuns pentru tipul de risc produs, către centrele județene/zonale de conducere și coordonare a intervenției, centrele operaționale din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență și centrul operativ cu activitate permanentă al autorității responsabile.

De asemenea, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a respectivei hotărâri se elaborează:

a) ordinul pentru aprobarea structurii-cadru a planului de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, prevăzut la art. 7 alin. (3);

b) ordinul pentru aprobarea structurii-cadru a regulamentului de gestionare a situației de urgență, prevăzut la art. 8 alin. (2).

În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului prevăzut la alin. (1) lit. b) se elaborează regulamentele de gestionare a situațiilor de urgență, prevăzute la art. 8 alin. (1).

În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se elaborează planurile de acțiune prevăzute la art. 10.

În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se elaborează concepțiile naționale de răspuns prevăzute la art. 9 alin. (2).

Lista cu abrevierile utilizate de prezenta hotărâre este prevăzută în anexa nr. 4.

În fine, anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din respectiva hotărâre.

Alte prevederi relevante din H.G. nr. 557/2016

Respectiva hotărâre intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La data prevăzută la alin. (1), anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, aprobat prin H.G. nr. 1.491/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 28 septembrie 2004, se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 5 la respectiva hotărâre.

La data intrării în vigoare a respectivei hotărâri se abrogă H.G. nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, publicată în Monitorul Oficial nr. 9 din 4 ianuarie 2005.

Managementul tipurilor de risc (H.G. nr. 557/2016) was last modified: august 11th, 2016 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.