Liberul acces la justiție. Principiul legalității căilor de atac. Termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor (NCPP)

7 iun. 2018
Vizualizari: 975
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 44/A/2018

NCPP: art. 275 alin. (2), art. 370 alin. (1), art. 426 alin. (1) lit. b) și i), art. 431, art. 432 alin. (4); Constituția României: art. 21, art. 129; CEDO: art. 13

Prin Decizia penală nr. 1299/A din data de 5 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, în baza art. 431 C. proc. pen., a fost respinsă ca inadmisibilă în principiu, contestația în anulare formulată de petenta A. cu privire la Decizia penală nr. 1184 din 15 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr. x/301/2016.

Pentru a decide astfel, Curtea a avut în vedere că în motivarea contestației, petenta a invocat exclusiv aspecte de fond din cauza în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 414 din 8 iunie 2017 a Judecătoriei sector 3 București, făcând trimitere în fapt la greșita reținere a situației de fapt și achitarea inculpatei B. în raport de faptele care au constituit obiect al cauzei sus menționate, petenta având calitate de persoană vătămată.

Analizând îndeplinirea cerințelor prev. de art. 431 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că nu este incident nici unul dintre cazurile de contestație în anulare prevăzute de lege, iar calea de atac a fost promovată împotriva unei hotărâri pronunțate în soluționarea unei alte căi extraordinare de atac, în contextul în care singura nemulțumire a petentei vizează hotărârea de fond cu privire la care există autoritate de lucru judecat.

Împotriva acestei hotărâri contestatoarea A. a declarat apel, apreciind admisibilă această cale de atac.

Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Codul de procedură penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

Codul de procedură penală reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Potrivit art. 432 alin. (4) C. proc. pen. sentința dată în contestație în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Conform art. 370 alin. (1) C. proc. pen. hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință. Instanța se pronunță prin sentință și în alte situații prevăzute de lege. Alin. (2) al aceluiași text de lege prevede că hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului în casație și recursului în interesul legii se numește decizie. Instanța se pronunță prin decizie și în alte situații prevăzute de lege.

Înalta Curte reține că singurele situații în care instanța ce judecă contestația în anulare se pronunță prin sentință, iar aceasta este supusă căii de atac a apelului, sunt reprezentate de cazurile în care competența de soluționare aparține instanței de fond, respectiv cazul prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., când sentința a rămas definitivă prin neapelare, și cel prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., când ultima hotărâre a rămas definitivă prin neexercitarea căii ordinare de atac. În toate celelalte situații competența de soluționare a contestației în anulare aparține instanței de apel, iar decizia acesteia este definitivă.

În speță, contestatoarea a declarat apel împotriva Deciziei penale nr. 1299/A din data de 5 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, prin care s-a soluționat contestația în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 1184/15 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr. x/301/2016, ca instanță de apel.

În acest context, față de împrejurarea că, pe calea contestației în anulare promovate, contestatoarea a criticat o decizie penală pronunțată în calea de atac a apelului, hotărârea prin care s-a soluționat contestația în anulare – atacată pe calea prezentului apel – este definitivă.

Prin urmare, în privința deciziei penale atacate, definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Inadmisibilitatea ca sancțiune procesual penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat și epuizat anterior. Inadmisibilitatea operează automat și inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.

În materia apelului inadmisibilitatea intervine, în principal, în două situații și anume, când apelul nu este obiectiv încuviințat de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care nu sunt supuse niciunei căi de atac, precum și atunci când a fost declarat de o persoană care nu are calitate procesuală de a apela.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza ultimă C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil apelul declarat de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 1299/A din data de 5 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. y/2/2017 (z/2017).

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga apelantul contestator la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Liberul acces la justiție. Principiul legalității căilor de atac. Termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor (NCPP) was last modified: iunie 6th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.