Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor – republicare (M. Of. nr. 868/23.09.2020)

În M. Of. nr. 868 din 23 septembrie 2020 a fost republicată Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Astfel, prin respectiva lege se promovează măsurile pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, luând în considerare condițiile climatice exterioare și de amplasament, cerințele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor și al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Structura

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Definiții”);

– Cap. III („Strategia de renovare pe termen”);

– Cap. IV („Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor”);

– Cap. V („Cerințele de performanță energetică a clădirilor”);

– Cap. VI („Clădiri noi”);

– Cap. VII („Clădiri existente”);

– Cap. VIII („Sistemele tehnice ale clădirilor, electromobilitate și indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente”);

– Cap. IX („Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero”);

– Cap. X („Stimulente financiare”);

– Cap. XI („Certificatul de performanță energetică a clădirii”);

– Cap. XII („Inspecția sistemelor de încălzire”);

– Cap. XIII („Inspecția sistemelor de climatizare”);

– Cap. XIV („Experți independenți”);

– Cap. XV („Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente”);

– Cap. XVI („Sistemul de control”);

– Cap. XVII („Sancțiuni”);

– Cap. XVIII („Dispoziții tranzitorii și finale”).

Prezentare generală

Conform art. 1 alin. (2), creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului.

Astfel, prin performanța energetică a clădirii se înțelege energia calculată conform metodologiei prevăzute la art. 5 pentru a răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde menajere, răcirea, ventilarea și iluminatul, în vreme ce prin certificatul de performanță energetică a clădirii se desemnează documentul elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii în echivalent CO₂. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum.

În vederea sprijinirii renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în anul 2050, facilitând transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației elaborează o strategie de renovare pe termen lung care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Metodologia de calcul a performanței energetice a clădirilor cuprinde, în principal următoarele elemente:

– caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, respectiv capacitatea termică, izolația termică, încălzirea pasivă, elemente de răcire și punți termice, compartimentarea interioară și etanșeitatea la aer;

– instalațiile de încălzire a spațiului și de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile în ceea ce privește izolarea termică a acestora;

– instalația de climatizare/condiționare a aerului;

– instalația de ventilare mecanică și/sau ventilare naturală, după caz;

– instalația de iluminat integrată clădirii;

– amplasarea clădirii, inclusiv orientarea, parametrii climatici exteriori și influența contextului peisagistic;

– sistemele solare pasive și de protecție solară;

– condițiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;

– aporturile interne de căldură.

Prin respectiva metodologie se vor stabili cerințele minime de performanță energetică a clădirilor sau unităților de clădire atât noi, cât și existente, și se vor aplica diferențiat pe tipuri de funcțiuni, după cum urmează:

–  rezidențial – colectiv sau individual;

–  birouri;

–  învățământ;

–  sănătate;

– hoteluri și restaurante;

– activități sportive;

– comerț;

– alte funcțiuni.

Pe de altă parte, certificatul de performanță energetică se elaborează pentru:

– categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1) și unitățile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;

– clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice sau a instituțiilor care prestează servicii publice;

– clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m² este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public.