Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic – republicare și modificări (Legea nr. 210/2020)

În M. Of. nr. 884 din 25 septembrie 2020 s-a republicat Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 210/2020.

Astfel, Legea nr. 210/2020 pentru modificarea Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic aduce unele modificări Legii nr. 136/2020.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic.

Prezentare generală

Potrivit art. 1, se reglementează unele măsuri necesare în domeniul sănătății publice cu caracter temporar, în situații de risc epidemiologic și biologic, pentru prevenirea introducerii și limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul României.

Astfel, prin carantina persoanelor se înțelege măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau la locația declarată de către persoana carantinată, stabilită prin decizie individuală motivată a direcției de sănătate publică, care va conținemențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege.

Astfel, situațiile de risc epidemiologic și biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute sunt următoarele:

– epidemie declarată prin ordin al ministrului sănătății;

– urgență de sănătate publică de importanțăinternațională, certificată prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza declarațieiOrganizației Mondiale a Sănătății;

– pandemie declarată de Organizația Mondială a Sănătățiiși certificată prin hotărâre de Comitetul Național pentru Situații de Urgență;

– cazul de risc epidemiologic și biologic iminent identificat și constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență sau de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

În ceea ce privește carantina persoanelor, aceasta se instituie pe baza informațiilorștiințifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau, după caz, într-un spațiu special desemnat de autorități, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care:

– sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național, european șiinternațional de către organismele competente în domeniu;

– au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.

Totodată, carantina pentru persoanele care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele infectate, în situațiile de risc epidemiologic prevăzute la art. 6, se dispune prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României și se pune în aplicare prin ordine ale ministrului sănătățiiși ale unităților din subordine.

Pe de altă parte, izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, precum și pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive.

Pentru persoanele care se află în carantină sau izolare instituită până la data intrării în vigoare a respective legi, certificatele de concediu medical se acordă potrivit actelor normative în vigoare la data acordării. Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității, care nu poate fi realizată de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică.

Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant, pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică. În caz de carantină sau izolare, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară.