Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare

În M. Of. nr. 934 din 21 noiembrie 2016, a fost publicată Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivei legi.

Art. 1 stabilește faptul că diminuarea risipei alimentare este un obiectiv urmărit de toți operatorii economici din sectorul agroalimentar. De asemenea, prin risipă alimentară se înțelege situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse, conform legislației în vigoare.

Art. 2 prevede faptul că operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligați să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare. Aceste măsuri se desfășoară conform ierarhiei de prevenire a generării deșeurilor alimentare, astfel:

a) măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare;

b) măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislației în vigoare;

c) măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, către entități, devenite operatori din sectorul agroalimentar ca urmare a înregistrării la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, cu obligația respectării prevederilor legale cu privire la condițiile de igienă, inclusiv cerințele privind temperatura pe perioada depozitării și transportului, precum și la etichetarea corespunzătoare;

d) măsuri pentru direcționarea subproduselor nedestinate consumului uman conform Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, categoria a 3-a pentru consumul unor categorii de animale, în condițiile prevăzute de legislația sanitar-veterinară în vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animală;

e) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal prin transformarea în compost, conform legislației sanitar-veterinare în vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman și legislației privind protecția mediului;

f) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz conform legislației de mediu și legislației sanitar-veterinare în vigoare;

g) măsuri privind dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor prevăzute la lit. a) – f).

Art. 3 stabilește faptul că direcționarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, provenite din donații sau sponsorizări, se face către operatorii din sectorul agroalimentar, acestora fiindu-le interzisă comercializarea în orice mod a alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final.

De asemenea, asociațiile și fundațiile care funcționează în baza O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și întreprinderile sociale care funcționează în baza Legii nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare, care devin operatori în sectorul agroalimentar, pot comercializa alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, dacă își desfășoară activitatea în domeniul asistenței sociale.

Operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociații, fundații și întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum contra unei sume maxime de 3% + TVA din prețul de achiziție, în cazul comercianților, și de 3% + TVA din prețul de producție, în cazul producătorilor și procesatorilor.

Asociațiile și fundațiile pot comercializa alimentele oferite, cu maximum 25% + TVA din prețul de achiziție, în cazul preluării de la comercianți, respectiv cu maximum 25% + TVA din prețul de producție, în cazul preluării de la producători sau procesatori.

Art. 4 prevede faptul că încălcarea uneia din prevederile art. 2 constituie contravenție, dacă nu întrunește condițiile unei infracțiuni, și se sancționează astfel:

a) cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru microîntreprinderi;
b) cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru întreprinderi mici și mijlocii;
c) cu amendă contravențională de la 6.000 lei la 10.000 lei, pentru întreprinderi mari.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanții împuterniciți ai autorităților cu atribuții de control în domeniul agroalimentar.

Art. 5 stabilește faptul că transferul alimentelor către entitățile înregistrate la ANSVSA se face în baza unui contract de donație sau sponsorizare.

Art. 6 stabilește faptul că respectiva lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7 stabilește faptul că în termen de 6 luni de la data publicării respectivei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.