JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Daune morale pentru un pretins prejudiciu de imagine suferit ca urmare a unei condamnări penale urmate de achitare. Neîndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale a Statului, în cazul în care temeiul răspunderii este o hotărâre penală de achitare în care se reţine inexistenţa faptei penale dar şi posibilitatea existenţei unei fapte disciplinare. Inadmisibilitatea apelului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. în cazul neparticipării efective la judecarea fondului cererii

26 feb. 2018
Vizualizari: 43
  • Cod civil: art. 1357
  • Cod civil: art. 1373
  • Cod civil: art. 72 73
  • Cod de procedură civilă: art. 92
  • Constituţie: art. 20 alin. (1) şi (2)
  • Constituţie: art. 52 alin. (3)
  • Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: art. 10
  • Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: art. 8
  • jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

„Rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, descrisă pe larg în prezenta decizie, că interesul presei, pentru relatarea unor fapte penale, imputate unor persoane publice, este unul legitim, iar redarea acuzației penale, atunci când ea vizează faptele comise în legătură cu serviciul, de persoane care exercită o funcție publică, este permisă de lege.
Nu trebuie uitat faptul că reclamantul (…) este un ofițer al poliției judiciare și îndeplinește o funcție publică caz în care, la fel ca și în cazul magistraților judecători sau procurori, standardele de integritate impuse de lege și de societate sunt mai ridicate decât în cazul persoanelor ce ocupă funcții nepublice, deoarece persoanele ce ocupă asemenea funcții sunt un simbol al înfăptuirii actului de justiție și de aceea moralitatea și integritatea acestora se impune să fie una desăvârșită de un nivel superior.
Reclamantul afirmă că îndreptățirea sa la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul de imagine suferit izvorăște din decizia de achitare pronunțată de ICCJ.
În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, că fapta reclamantului nu este o infracțiune însă a subliniat și bolduit, trimiterea sa la eventuala încălcare a Codului Deontologic sau eventuala comitere a unei abateri disciplinare de către reclamant.
Rezultă astfel că prin propria sa faptă, aceea de a se prezenta pentru a solicita explicații privind realizarea unui drept, în privința căruia avea un interes direct, în biroul unei persoane ce exercita o funcție publică, în timp ce îl ancheta într un dosar penal, reclamantul s a pus în poziția de a se ridica întrebări legitime privind integritatea și deontologia sa profesională, fiind greu de explicat și înțeles pentru un observator rezonabil și echidistant un asemenea comportament reprobabil din perspectiva standardelor ridicate de integritate pe care profesia pe care o exercita le impunea.
În consecință nu există nici un temei legal în baza căruia instanța civilă să acorde despăgubiri pentru protecția dreptului la imagine și protecția propriei reputații reclamantului, în baza unei decizii penale definitive de achitare a ICCJ care reține destul de clar faptul că reclamantul prin fapta sa pare că ar fi încălcat normele de conduită și de deontologie profesională, drepturi pe care instanța civilă în acest context nu le poate apăra.
Concluzionând reține instanța de apel că din analiza detaliată a cererii reclamantului din perspectiva probațiunii administrate, în lumina temeiurilor legale invocate, a rezultat că cererea sa nu întrunește în mod cumulativ condițiile art. 1357, art. 1373, art. 72 alin. (1) și (2) și art. 73 C. civ., nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, lipsind dovada faptei ilicite, a vinovăției în comiterea faptei și a raportului de cauzalitate între faptă ilicită și prejudiciu și de asemenea nu s a dovedit producerea unui prejudiciu de imagine printr o atingere adusă reputației și prestigiului profesional al reclamantului, prin faptele organului judiciar”.

(Curtea de Apel Oradea, Secția I a civilă, decizia civilă nr. 173 din 26 februarie 2018)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nu aveți acces la acest articol!!!

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Daune morale pentru un pretins prejudiciu de imagine suferit ca urmare a unei condamnări penale urmate de achitare. Neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale a Statului, în cazul în care temeiul răspunderii este o hotărâre penală de achitare în care se reține inexistența faptei penale dar și posibilitatea existenței unei fapte disciplinare. Inadmisibilitatea apelului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. în cazul neparticipării efective la judecarea fondului cererii was last modified: decembrie 29th, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.