Istoria legii antifumat, spusă de Aurelia Cristea: „Am ajuns ca un fumător înrăit să o voteze”

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Deputatul clujean, Aurelia Cristea, a vorbit într-un amplu interviu pentru Clujust.ro despre cum a preluat și modificat inițiativa legislativă care zăcea în Parlament din 2011, ce a fost cel mai greu și ce efecte estimează că va avea legea care interzice fumatul în spațiile publice închise, cunoscută ca legea antifumat, despre care autoarea spune că nu e o lege împotriva fumătorilor, ci pentru protejarea nefumătorilor.

Citiți în partea a doua a interviului realizat într-o cafenea în care încă se fumează și ce spune Aurelia Cristea despre două articole din Codul de procedură fiscală pentru care a luptat, despre imunitatea parlamentarilor, incoerența legislativă și ce o nemulțumește în Cluj-Napoca.

Clujust: Pe site-ul Senatului apare ca inițiatoare a legii soția vestitului Miron Mitrea. De ce nu a mers mai departe? Ați discutat cu ea?

Aurelia Cristea: Da, evident că am discutat cu ea. În momentul în care am avut primele discuții, în anul 2013, vizavi de interzicerea fumatului în spațiile publice închise, aici la Cluj, cu câțiva jurnaliști, profesori universitari și chiar tineri pasionați de problematica aceasta, am zis că întâi de toate trebuie să argumentăm și să vedem care este stadiul și dacă cineva a mai făcut astfel de demers. Și evident că am găsit demersul făcut de doamna deputat Manuela Mitrea, în anul 2011. Am vorbit cu dumneaei și am întrebat-o ce s-a întâmplat, de ce s-a oprit și a spus că a avut foarte multe piedici, în primul rând din partea colegilor și evident din partea industriei tutunului și că ea nu dorește să meargă mai departe. Am întrebat atunci în ce măsură ar fi posibil sau ar fi deranjată, ca să nu mai vin cu altă inițiativă legislativă și să parcurgem un drum mai lung, să amendez legea în forma în care este ea deja ajunsă în Camera Deputaților, ca să-i dăm o formă finală și care să răspundă cumva nevoilor care veneau ca solicitări din partea societății civile. A spus „de acord, dar nu vreau să mă mai implic, cum dorești tu și cum vrei să o gestionezi e în regulă, dar nu vreau să mă mai implic”.

Clujust: Care au fost principalele modificări aduse proiectului inițial?

Aurelia Cristea: În primul rând a fost o definire a spațiului public închis mult mai clară și apoi tot ce înseamnă acele spații publice în care fumatul este odată cu promulgarea legii interzis. De asemenea completarea s-a referit și la spațiile de joacă pentru copii, atât în aer liber, cât și în spațiu public închis, (a nu mai exista posibilitatea să fumezi în spațiile de joacă pentru copii ) și aceea în care televiziunile sunt obligate să ofere un spațiu de minute pentru campanii de informare în ceea ce privește prevenția în rândul tinerei generații în ceea ce privește consumul produselor de tutun.

Clujust: Articolele care au ajuns la Curtea Constituțională, cine le-a introdus?

Aurelia Cristea: Cele două articole erau cumva cuprinse, dar într-o altă formă exprimată. Noi am ajuns la o altă formă care ne-a ajutat să definim similar cu tot ceea ce s-a întâmplat în spațiul Uniunii Europene atunci când această lege a fost implementată. Ce vreau să vă spun este că am trimis toate amendamentele, practic, la Organizația Mondială a Sănătății pentru a putea să avem o opinie a celor care sunt experți în aceste domeniu și care practic fac analiza și concluzionează toate rapoartele în ceea ce privește consumul de tutun.

Clujust: De ce v-ați implicat dvs. așa de tare pentru susținerea acestei legi? De unde această pornire?

Aurelia Cristea: Cred că sunt lucruri pe care trebuie să le facem noi în calitate de legiuitori, în special pentru cei ce nu se pot apăra și aici este vorba despre copii. Am asistat de foarte multe ori în activitatea privată la evenimente în care, sigur, erau prezenți și copii în spații publice în care se fuma. Copiii nu au cum se apăra și nici cum să-și ceară drepturile, și atunci, cred că rolul nostru în calitate de legiuitori este în primul rând să îi apărăm pe cei care nu au puterea să se apere și să creăm cadru legal, astfel încât, aceștia să nu fie prejudiciați în niciun fel, preocuparea este evidentă pentru ce înseamnă sănătatea tinerei generații, dar și acelor care nu sunt fumători. Precizez de la bun început încă o dată că legea nu este o lege împotriva fumătorilor, este o lege pentru protejarea în primul rând a nefumătorilor, acelor care își desfășoară activitatea profesională într-un loc de muncă în care se fumează și a căror sănătate este grav afectată dar nimeni nu vorbește despre asta și evident, tinerilor și copiilor care urmează să crească în medii mai sănătoase și mai curate.

Clujust: Sunt și minori de 15-16 ani care fumează.

Aurelia Cristea: Sunt pentru că nu au nicio altă posibilitate, că oriunde se duc în orice cafenea, în orice restaurant chiar dacă se duc și cu familia se fumează. Până în prezent legea așa cum a fost ea promulgată nu a funcționat, nimeni nu a aplicat-o. Asta nu înseamnă că trebuie să avem același rezultat și cu această lege.  Cred că sancțiunile sunt mult mai severe, aici am venit în plus cu sancțiuni după discuții cu proprietarii de hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, am venit în plus și cu sancțiuni pentru persoane fizice. Ei ne-au spus că sunt de foarte multe ori situații în care respectivelor persoane nu le pasă și chiar nu îi interesează și ei nu au niciun fel de posibilitate de a-i constrânge și ne-au sugerat să fie implicată și poliția ca ei să poată solicita sprijinul poliției în respectarea legii.

Clujust: Nu sunt cam mici sancțiunile pentru fumători?

Aurelia Cristea: Amenda e între 100 -500 lei pentru persoană fizică. Sigur, pot să fie sau să le identificăm cumva ca fiind mici. Cred că este o chestiune de educație, de respect care va interveni în primul rând pentru cel care deține localul, pentru că sancțiunile pentru cel care deține localul sunt mari, între 5000  și 15000 lei și inclusiv măsura complementară de suspendare a activității, ceea ce nu cred că riscă nimeni și cred că și cel care este client deja începe să devină mult mai responsabil și mai atent.

Clujust: Sincer, asupra dvs. s-au făcut presiuni din parte industriei tutunului să renunțați?

Aurelia Cristea: Am primit doar niște semnale că am putea avea o întâlnire, că aș putea să mă gândesc mai bine, însă am comunicat de fiecare dată că noi avem o lege, am aderat la o convenție internațională privind controlul tutunului, în care se spune foarte clar că, în politicile de sănătate publică, industria tutunului nu are voie să se implice, este interzis. Am transpus asta în lege și am zis că eu doresc pur și simplu să ne respectăm și așa cum în alte țări civilizate această regulă funcționează și este o normă socială acceptată, trebuie să funcționeze și la noi și este vremea ca ea să fie implementată și nu cred că pot să ne mențină în continuare, să ne trateze ca și țări din lumea a treia.

Clujust: Credeți că v-ați făcut mai mulți susținători sau dușmani?

Aurelia Cristea: Mi-am asumat o mare responsabilitate, aceea prin care mi-o stilizez o parte dintre  fumători este evident acest lucru, dar cea mai mare parte, și recentul sondaj al Institutului Român de Evaluare și Strategie arată că există un nivel de acceptare în societate și dorință, sunt de acord cu această lege în proporție de 79% dintre cetățenii României și cam 93%, practic, acceptă această măsură ca una benefică pentru sănătatea tuturor. Așa că eu cred că a meritat acest lucru și cred că doar asumându-ne responsabilitatea și acționând consecvent și onest putem ajunge și la un rezultat de genul acesta.

Clujust: Cum vedeți efectele economice pentru localuri și efectele privind sănătatea oamenilor?

Aurelia Cristea: Atunci când am documentat inițiativa și toate amendamentele m-am uitat și la istoricul implementării din alte țări din Uniunea Europeană. Dacă în primele 3-6 luni de zile a existat o scădere a consumului, vorbesc de industria ospitalității, în următoarele luni de zile și până la un an de zile au ajuns pe plus, au crescut față de momentul inițial în care s-a implementat legea, ceea ce arată că teama că și-ar pierde clienții nu există. Dimpotrivă, eu cred că au posibilitatea să-și diversifice serviciile pe care le oferă, astfel încât, să ofere spațiu și familiilor cu copii și tuturor celor care sunt nefumători, pentru că totuși, să nu uităm, în proporție 75%-78%  acolo sunt cifrele, sunt nefumători în România, deci un 22%  până în 25% sunt fumători.

Clujust: Spuneți că vor veni în localuri cei care până acum nu veneau.

Aurelia Cristea: Evident, sigur că da. De altfel, am văzut că în București, dar și în Cluj-Napoca, de acasă, de unde a plecat această inițiativă, s-au raliat acestui demers încă de anul trecut destul de multe localuri și se pare că nu au pierderi, dimpotrivă, eu cred că și întrebându-i, au creșteri.

Clujust: Legat de sănătate, credeți că se vor lăsa unii de fumat?

Aurelia Cristea: Pentru sănătate în primul rând vom elimina sau reduce substanțial tot ceea ce înseamnă problemele de alergii, a căilor respiratorii datorate produselor de tutun în primul rând pentru cei care sunt nefumători și apoi vom avea o reducere a problemelor de sănătate inclusiv la cei care sunt fumători pentru că nemaistând atât de mult în fum de țigară vor fi mai puțin afectați și chiar de faptul că ei sunt fumători, pentru că vor fuma mai mult în spații deschise. Majoritatea cu care am discutat la momentul în care am inițiat această lege mi-au spus:„eu acasă nu fumez, fumez pe balcon. Păi dacă e permis peste tot, ce să fac?”.

Vreau să spun că cel mai greu a fost, pe parcursul adoptării acestei legi, să-mi conving colegii fumători din Parlament, cel mai greu. În Parlament se fumează, adică în sala de plen nu se fumează, însă holurile erau pline de fum de țigară că acolo ieșeau. Nu există posibilitatea de aerisire, nu există sisteme de ventilație la capacitatea la care ar trebui, care să permită filtrarea aerului și atunci tot fumul pătrundea în sală, așa că fumatul pasiv era la ordinea zilei și oricum treceai prin nori de fum.

Clujust: Ce vor face după ce intră în vigoare legea?

Aurelia Cristea: Va trebui să găsească niște spații în fața Parlamentului, pe terasele care sunt acolo și care vor trebui deschise pentru a le oferi și lor această posibilitate, dar eu cred că este un lucru bun și prin această lege aducem un plus de sănătate milioanelor de români care sunt nefumători și în special tinerei generații.

Clujust: Ați avut emoții înainte de decizia Curții Constituționale?

Aurelia Cristea: Sigur că am avut emoții. Am investit extrem de multă energie, muncă în acest proiect. A fost un efort de echipă. Suntem exact la un an de când am anunțat demersul aici la Cluj ca și dezbatere publică. La nici zece zile de la dezbatere, au venit la mine la București, m-au căutat mai mulți oameni din zona societății civile, a ONG-urilor care activau în zona aceasta de prevenție și de sănătate. De asemenea, președintele Societății Române de Pneumologie, domnul profesor Mihălțan, și domnul Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele Societății Române de Cardiologie, m-au căutat să facem un demers comun, având în vedere că ei de zece ani se străduiau să aducă în atenția publică toate efectele nocive ale consumului de tutun, cu ce se confruntă ei zi de zi în calitate de medici și cât de mult ne-ar ajuta această lege să reducem bolile și costurile din sănătate în ceea ce privește afecțiunile asociate consumului de tutun.

Atunci s-au reunit în Coaliția România Respiră peste 250 de ONG-uri dintre care aproape 150 de tineret. A fost pentru mine o experiență unică pentru că am fost în această echipă cu oameni care ne-am cunoscut pentru prima dată, din diverse domenii, fiecare dorindu-și același lucru: să avem o lege care să respecte dreptul nostru de nefumători de a nu inhala fumul de țigară, dar și să creăm premisele pentru protejarea sănătății tinerei generații. S-au raliat acestei coaliții personalități publice, jurnaliști, actori, sportivi și multe ONG-uri din aproape toate țările Uniunii Europene, care ne-au furnizat informații și a fost un proces fantastic de lucru în echipă.

Clujust: Legea aceasta a fost așa ca un copil abandonat de doamna Mitrea, pe care l-ați adoptat și a ajuns un Făt-Frumos?

Aurelia Cristea: Am putea spune și așa. Eu mi-aș fi asumat și să merg cu o inițiativă nouă, dar am considerat că nu trebuie neapărat să fie ceva care pleacă obligatoriu de la mine, atât timp cât putem să ne conjugăm eforturile toți și să obținem un rezultat favorabil.

Clujust: E interesant cum a stat așa la naftalină. Mai sunt astfel de legi ascunse prin Parlament?

Aurelia Cristea: Mai sunt. Nu sunt ascunse, ele stau acolo în sertar. Cineva trebuie să le repună pe masă și să aibă, în primul rând, voința de a acționa, dorința de a-și argumenta poziția și asta necesită foarte multă documentare, perseverență și extrem de multă onestitate. Vă spun, dacă nu ar fi fost onestitate în tot demersul acesta și în echipa care s-a format, sigur nu am fi ajuns la acest rezultat. Dar a fost sinceritate și ne-am spus întotdeauna lucrurile pe nume. Chiar dacă uneori au fost disfuncționalități în echipă, a fost important să spunem fiecare ce credem, cum credem și cum considerăm noi că am ajunge mai repede să avem legea votată. Wow, deci atunci când a fost votată legea, nu pot să vă spun în momentele acelea cât a fost de greu.

Atunci când am anunțat demersul, m-am dus la toți colegii și am trimis un mail la toate grupurile parlamentare: Cine dorește să susțină această inițiativă? Au fost 105 parlamentari din toate partidele care au semnat alături de mine toate acele amendamente și inițiativa. Am ajuns, la final, ca un fumător înrăit, pe care îl știm cu toții și o să-l dau mereu exemplu, Ludovic Orban (PNL), să voteze legea, acesta respingând la început orice fel de întâlnire și dialog pe acest subiect, spunând că el unde mai fumează.  În ziua votului, mi-a spus: „Uite, Aurelia, m-ai convins, ai dreptate și poate va fi o ocazie să mă pot lăsa și eu de fumat”. Sigur că în cadrul grupului PSD foarte mulți colegi m-au susținut și le mulțumesc, dar am avut și am în continuare colegi de partid care sunt nemulțumiți de această lege și sunt destul de vocali.

Clujust: Vrea ridicarea imunității parlamentarilor față de anchetele penale

Anul trecut, v-ați mai luptat pentru două articole din proiectul Codul de procedură fiscală, 61 și 62, care au rămas în noul cod.

Aurelia Cristea: Sunt două articole foarte importante și cumva se manifestă în același spirit ca ceea ce am discutat până acum: toleranță zero față de evaziune fiscală. Acele articole erau prevăzute inițial în Codul de procedură fiscală, la Senat au picat și am susținut foarte mult în Comisia de buget-finanțe, din care fac parte, ca aceste articole să fie cuprinse, pentru că aceste articole permit următorul lucru: Toți cei care au făcut evaziune fiscală și sunt cercetați pentru evaziune fiscală în România și au conturi în străinătate, prin aceste articole România se conectează la o bază de date comună. Au semnat deja la nivel internațional o convenție 62 de țări, prin care acest conturi, care se află în străinătate, sunt accesibile organelor fiscale și în momentul în care există o cercetare, ei pot să blocheze conturile și să facă inclusiv partea de confiscare la momentul la care au decizii finale, astfel încât să recuperăm prejudiciile.

Noi suntem în situația în care avem o mulțime de condamnați sau cercetați pentru evaziune fiscală, care au banii ascunși prin conturi în străinătate și pe care, până când avem o sentință finală, nu mai reușim să-i recuperăm, tocmai pentru că nu avem acest acces, iar posibilitatea de a opera în timp util este mult redusă, pentru că trebuie să facem o corespondență destul de greoaie cu fiecare stat, astfel încât să permită, să informeze. Ori, aceste articole permit o derulare în timp mai rapid a acestor operațiuni și recuperarea prejudiciilor.

Clujust: Nu intră în conflict cu protecția datelor cu caracter personal?

Aurelia Cristea: Nu, nu intră în conflict. Dacă vă spun că inclusiv țări care au paradisuri fiscale s-au raliat acestei convenții. Ea a fost semnată în anul 2014, în Germania, fiind inițiată chiar de ministrul de finanțe german, și acționează similar cu FACTA, care este exact același sistem al Statelor Unite ale Americii. Și ei au acest schimb de informații și pentru evitarea dublei impozitări și pentru a putea să opereze în cazuri de evaziune fiscală în timp util.

Clujust: Care este părerea dvs. despre colegii parlamentari cercetați penal? Recentul raportul MCV arată că principala problemă este Parlamentul. Sunteți pentru ridicarea imunității?

Aurelia Cristea: Sunt pentru o discuție extrem de serioasă în ceea ce privește modificarea Constituției, astfel încât imunitatea să opereze doar pentru declarații politice, nu pentru alte chestiuni care țin de evaziune fiscală sau alte încălcări ale legii. Nu cred că avem nevoie de asta, iar eu în calitatea mea de parlamentar nu am posibilitatea și nici nu vreau să analizez dosarul unui coleg cercetat penal, să votez pentru cercetare sau pentru arestare. Din punctul meu de vedere, această barieră trebuie eliminată, astfel încât fiecare să poată să fie cercetat.

Clujust: Cei cercetați ar trebui să-și dea demisia?

Aurelia Cristea: Sunt două aspecte aici. Fiecare beneficiază de prezumția de nevinovăție. Dar atunci când ești demnitar, când reprezinți cetățeanul, în momentul când apare o astfel de situație, e o chestiune de încredere între tine și cetățean, care te-a învestit la momentul la care te-a ales cu încredere și ține mai mult de moralitate și de modul în care te raportezi la funcția pe care o ai și la raportul tău cu cetățeanul. E o decizie personală a fiecăruia. Eu cred că raportul de reprezentare a fost puternic deteriorat și ar trebui să se gândească serios la asta.

Clujust: Sistemul judiciar se plânge constant de incoerența legislativă din Parlament, unde, culmea, sunt mulți avocați.

Aurelia Cristea: Noi nu avem curajul să discutăm la modul foarte serios în ceea ce privește statutul de parlamentar și faptul că au posibilitatea să și practice avocatura, în condițiile în care ei sunt autorii și co-inițiatorii a multor legi, care apoi fac obiectul muncii lor. Despre incoerența legislativă am spus și eu. Cred că fiecare lege ar trebui să aibă un proces extrem de clar prin care să existe dezbatere publică serioasă, să existe argumentație foarte serioasă, să vedem care este impactul și apoi să facem evaluări și orice fel de remodificare a unei legi să aibă la bază o evaluare a ceea ce s-a întâmplat până atunci și care sunt spețele care au dus la modificări ale legii. Acest lucru nu există.

Pe de altă parte, undeva ar trebui să prevedem un timp în care să nu poți schimba o lege, decât dacă ceva este extrem de urgent sau intervine ceva gen forța majoră. Pentru că nu ai posibilitatea să faci evaluarea efectelor pe care le-a produs și care sunt nevoile de modificare. Ceea ce spun cei care lucrează în sistemul judecătoresc este real și o spun și cei din mediul de business, de aceea și la Codul fiscal am agreat cumva să nu mai fie 2-3 ani modificări, iar dacă sunt să anunți din timp, cel puțin cu 6 luni înainte că va fi o modificare și cum va opera. În Marea Britanie se dau legi care se aplică pentru un an sau peste doi, tocmai ca să existe timp de pregătire, de comunicare, de acceptare a tuturor și să fie pregătită lumea să o respecte. Pe noi asta trebuie să ne intereseze în primul rând, ca legile pe care le dăm să fie de bună calitate și să-și producă efectele, să fie în procent de aproape 100% respectate. Mie mi-a plăcut că la noi la grup, legea aceasta de interzicere a fumatului în spațiile publice închise a fost dată ca exemplu ca proces legislativ, faptul că am informat tot grupul, că am informat toate grupurile, că am organizat sesiuni de dezbateri, că societatea civilă s-a raliat, că în media a fost suficient de multă dezbatere, că am comunicat cu organismele internaționale. Practic, s-au creat toate premisele ca o lege să fie cât mai mult acceptată, cât mai clară și ușor de aplicat. Acesta e scopul.

Clujust: Până la urmă cei care nu sunt avocați din Parlament fac legi mai bune?

Aurelia Cristea: Poate că obișnuința asta de a căuta căi și mici portițe de ieșire nu este una sănătoasă…

Clujust: Dumneavoastră ați avut vreodată contact cu instanțele judecătorești?

Aurelia Cristea: Am fost în instanță când am divorțat (râde), căci atunci nu se făceau la notar, și am depus plângere penală când mi s-a spart apartamentul. Într-un an sau doi a fost prins hoțul, dar nu am recuperat nimic. Cam acestea au fost contactele mele cu justiția.

Clujust: Nu e niciun secret că o să candidați la Primăria Cluj-Napoca. Care sunt principalele trei-patru nemulțumiri legate de oraș acum?

Aurelia Cristea: Este o lipsă de transparență administrativă clară, care generează suspiciuni și o risipire a banului public. Cred că asta este pe primul loc. Apoi, o lipsă de viziune și de asumare a responsabilității în ceea ce privește implementarea unor măsuri curajoase care ne-ar ajuta să decongestionăm traficul, să nu mai avem problemele pe care le avem cu depozitarea gunoaielor. Sigur că avem o problemă legată de ceea ce înseamnă spații verzi, accesibilitatea spațiului public pentru toate persoanele, inclusiv cele cu dizabilități și mamele cu copii.

La parcări este deja o problemă acută, cronică. Tot ce înseamnă sistemul acesta de management al traficului, care include și parcările, este la momentul acesta neoperațional și fără nicio perspectivă prezentată din partea primăriei. Dar dacă este să spunem despre primărie, nu m-aș referi în totalitate sau ca o percepție doar la aparatul administrativ. Întotdeauna dirijorul dă tonul și cred că de acolo pleacă lucrurile. Când ai voință să faci ceva și-ți asumi responsabilitatea, atunci lucrurile se întâmplă și cei de acolo te urmează. Altfel, fiecare rămâne blocat în zona lui de competență, fără a avea curajul să propună soluții inovative. Fiecare rămâne cantonat acolo când vede că nu există voință și viziune de viitor.